Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud va deschide oficial vineri, începând cu ora 11.00, la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și în parteneriat cu această instituție, o expoziție cu documente unicat pe care merită să le vedem pentru ca să ne cunoaștem istoria.
”Ne-am gândit noi, cei de la Arhive, să organizăm, în preajma Zilei Naționale, împreună cu Muzeul, o expoziție cu documente unicat. Nu au fost niciodată expuse publicului, sunt documente de patrimoniu, fiindcă suntem în Anul Patrimoniului, documente care atestă vechimea orașului Bistrița. Apoi, am punctat fiecare etapă esențială în ceea ce privește momentele Unirii. Documentele de patrimoniu nu se expun decât foarte rar – nu doar în România, ci peste tot în lume – pentru a le proteja. Eu consider însă că noi trebuie să le aducem în atenția publicului pentru ca fiecare cetățean să-și cunoască istoria locală, dar și pe cea națională”, a spus dr. Cornelia Vlașin, șefa Serviciului Județean al Arhivelor Naționale.
În atenția publicului sunt aduse așadar 12 documente din Fondul Primăria Orașului Bistrița, ”unul dintre cele mai importante fonduri ale României, și principalul fond de primărie orășenească din România”.
”Am adus Privilegiul de la 1291, prin care bistrițenii erau scutiți de plata impozitului. Acesta este cel mai vechi document referitor la orașul nostru care se păstrează în România, celelalte fiind păstrate la Vatican. Apoi, mai avem Privilegiul din 1330, 1353 prin care Bistriței i se acordă dreptul de târg de Sfântul Bartolomeu, târg care începea la 24 august și se termina pe 7 septembrie. Din păcate, din cauza condiției în care se păstrează Privilegiul din 1366, nu am reușit să-l aducem. Prin acest privilegiu, Bistriței i se acordă dreptul de a avea stemă – struțul – și anumite libertăți, libertatea siriană, așa se numea – și așa este în heraldică și istoriografie-, ceea ce înseamna dreptul de a fi judecat de judele local, de către un nobil sau de altcineva, dreptul de a face comerț fără a se implica Regele, mai multă libertate și autonomie, evident și dreptul de a purta stemă. Foarte puține orașe aveau acest drept. Au fost ulterior și cele 7 cetăți săsești din Transilvania, apoi și celelalte orașe principale din Transilvania aveau dreptul de a avea stemă. Bistrița a fost printre printre primele orașe din Transilvania care a avut dreptul de a purta stemă, privilegiu acordat de regi. Apoi, avem Privilegiul de la 1453 al lui Iancu de Hunedoara prin care bistrițenilor li se acordă dreptul de a dispune de minele din Rodna și de a le exploata și Privilegiul din 1456 prin care se reconfirmă vechile privilegii acordate Bistriței, Privilegiul lui Mateas Corvinul din 1459 prin care bistrițenilor li se acordă dreptul de a dispune de dărămânarea cetății și de a împrejmui orașul cu ziduri, dar și de a folosi piatra din vechea cetate construită spre Bârgău la construcția zidurilor cetății.
Traversăm puțin istoria și ne oprim în 1599-1600 și aducem scrisorile lui Mihai Viteazul către bistrițeni prin care anunță mutarea Dietei de la Cluj la Alba Iulia în urma unirii Țării Românești cu Transilvania, apoi o diversă corespondență prin care se cereau anumite ajutoare pe care bistrițenii trebuiau să le acorde domnitorului.
Ajungem la 1848-1849 și avem Proclamația – înștiințarea acordată de guvernatorul numit după Revoluția de la 1848, Wohlgemuth din Bistrița – fiindcă, după Revoluția de la 1848, timp de patru luni, Bistrița devine capitala Transilvaniei. Aici se așază guvernatorul Wohlgemuth datorită protecției pe care o putea avea din partea Regimentului de Graniță de la Năsăud. După cum știm, Regimentul de Graniță, alături de Armata Imperială, a asigurat o protecție. A avut de apărat și principiile românești, anumite doleanțe ale românilor, dar practic au fost loiali împăratului, iar acest lucru s-a văzut și prin decorarea Regimentului de Graniță în 1850 prin decorația acordată de împăratul de la Viena.
Din 1859, când s-a petrecut Unirea Principatelor sub Alexandru Ioan Cuza, avem documente unicat în România: conceptul scrisorii întocmite de către studenții care se aflau în Viena. Nu știm unde e originalul, nu știm unde se păstrează. De asemenea, avem copia din 1856 a Convenției de la Paris, document care a reprezentat Constituția Principatelor până la statutul dezvoltător din 1862. La fel, practic, arată preocuparea ardelenilor de a vedea ce se întâmplă cu Principatele. Acest text este copiat Ioachim Mureșan care era atunci student la Viena.
Mai avem un volum expus. Este redactat și întocmit de doi profesori de la Năsăud. Se numește ”Istoria răzbelului oriental”, o istorie a războiului din 1877, volumul este editat în 1878 de către doi ardeleni. A fost primul volum dedicat Războiului de Independență care a fost editat. El este prezentat lui Carol I la Sinaia în 1878. Vă dați seama ce preocupare au avut românii ardeleni față de tot ce se întâmpla în vechiul regat. Au fost o emulație și o emoție produsă de obținerea independenței. Năsăudenii și-au numit cele două hoteluri care aparținea fondurilor grănicerești ”Plevna” și ”Rahova” în cinstea victoriilor obținute de Armata Română pe fronbtul oriental la sud de Dunăre.
Ne oprim la anul 1918 cu listele voluntarilor și ale românilor care au făcut parte din legiunile române în timpul Primului Război Mondial. Avem liste pe Bistrița, dar și pe fostul județ Năsăud.
Mai expunem și o icoană de suflet pe care am primit-o donație săptămânile trecute, o icoană purtată de un soldat din Galații Bistriței la piept chiar în timpul Primului Război Mondial și a scăpat. E chiar impresionant”, a explicat dr. Cornelia Vlașin.
Expoziția se va deschide la ora 11.00 și este organizată în cinstea Zilei Naționale.
”Anul acesta sărbătorim 101 de ani de la Marea Unire şi cum putem onora mai frumos memoria înaintaşilor dacă nu punctând, prin documente, peste 700 de ani din istoria noastră locală şi naţională. Vor fi expuse în premieră 21 de documente unicat, din patrimoniul naţional, documente care vorbesc despre identitatea noastră naţională şi culturală, dar şi despre efortul realizat de către înaintaşii noştri de a fi uniţi sub acelaşi steag. Va fi marcat fiecare moment care a dus la înfăptuirea actului de la 1 Decembrie: 1600, 1848, 1859, 1877, 1918.
Alături de aceste documente vor fi expuse şase privilegii acordate burgului Biştriţa (din anii 1291, 1330, 1353, 1453, 1456, 1459), pentru că noi, bistriţenii, trebuie să fim mândri de vechimea, istoria şi tradiţia acestui oraş. Expoziţia va fi întregită de cele 24 de drapele istorice, aflate pentru prima dată în cadrul unui eveniment tematic. Steagurile au fost prezentate publicului în acest an cu ocazia Zilei Naţionale a Drapelului. Vă aşteptăm pe 29 noiembrie 2019, ora 1100, la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, sala Tezaur!”
dr. Cornelia Vlaşin, şef serviciu Arhivele Naţionale Bistriţa-Năsăud
drd. Lavinia Moldovan, director Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud
Redăm In extenso regestrele documentelor:
1. 1291, februarie 10
Privilegiul acordat de Regele Andrei al III-lea prin care bistriţenii sunt scutiţi de dări în urma năvălirii tătarilor.
Pergament, sigiliu atârnat, căzut, scris în latină.
SJAN Cluj, Fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 0002-8-1291.02.10
2. 1330, decembrie 10
Privilegiul Reginei Elisabeta prin care locuitorii Bistriţei aveau dreptul de a fi judecaţi doar de rege, de un comite ales de rege sau de judele ales de ei.
Pergament, sigiliu atârnat, căzut, scris în latină.
SJAN Cluj, Fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 0006-14-1330.12.10
3. 1353, aprilie 24
Privilegiul Regelui Ludovic I prin care se acorda oraşului Bistriţa dreptul de a ţine târg anual de Sf. Bartolomeu.
Pergament, sigiliu dublu atârnat, căzut, scris în latină.
SJAN Cluj, Fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 0008-25-1353.04.24
4. 1453, iulie 22
Privilegiul lui Iancu de Hunedoara, comite pe veci al Bistriţei şi căpitan suprem al Ungariei, prin care acordă oraşului Bistriţa dreptul de a participa la adunarea celor 7 scaune săseşti.
Pergament, sigiliu atârnat, căzut, scris în latină.
SJAN Cluj, Fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 0088-134-1453.07.22
5. 1459, februarie 24
Privilegiul regelui Mathia Corvinul privind recunoaşterea privilegiului acordat de tatăl său bistriţenilor.
Pergament, sigiliu atârnat, căzut, scris în latină.
Fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 0099-145-1459.02.24
6. 1599, noiembrie 10
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul prin care anunţă juraţii Bistriţei despre mutarea Dietei de la Cluj la Alba Iulia din 20 noiembrie.
Hârtie, cerneală neagră, filigran, lb. maghiară, pecete inelară timbrată, semnătura domnitorului cu litere latine.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6440
7. 1599, noiembrie 10
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul către Ioan Budaker, primarul oraşului Bistriţa, prin care mulţumeşte pentru sprijinul primit.
Hârtie, cerneală neagră, filigran, lb. maghiară, inscripţie în chirilică, pecete domnească aplicată, semnătura domnitorului cu litere latine.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6446
8. 1599, noiembrie 14
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul cere judelui Bistriţei să vină în ajutorul postelnicului Dima şi spătarului Teodor, trimişi să confişte averea unor nobili fugari.
Hârtie, cerneală maro, filigran, lb. maghiară, pecete domnească aplicată, semnătura domnitorului cu litere latine.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6445
9. 1599, noiembrie 17
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul către primarul oraşului Bistriţa, prin care cere protejarea familiei lui Gaspar Bornemisa.
Hârtie, cerneală maron, filigran, lb. maghiară, inscripţie în chirilică, pecete domnească aplicată, semnătura domnitorului cu litere latine.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6450
10. 1599, decembrie 18
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul prin care poruncea bistriţenilor să dea cereale lui Bodoni, o parte pentru cetatea Gherlei, o parte pentru voievod.
Hârtie, cerneală neagră, filigran, lb. maghiară, pecete domnească aplicată, semnătura domnitorului cu litere chirilice.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6477
11. 1600, ianuarie 11
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul prin care porunceşte oraşului Bistriţa să procure şi să trimită „degrabă“ la Alba Iulia, pentru bucătărie, 200 de găini, 100 de gâşte, 6 găleţi de unt curat, preţul acestora urmând să fie scăzut din impozit.
Hârtie, cerneală neagră, filigran, lb. maghiară, pecete inelară timbrată, căzută, semnătura domnitorului cu litere chirilice.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6440
12. 1653, noiembrie 26
Scrisoarea domnului Moldovei, Gheorghe Ştefan, adresată lui Ioan Kemeny, principele Transilvaniei, prin care îi aduce la cunoştiinţă o eventuală plecare a tătarilor aflaţi în Polonia.
Hârtie, cerneală neagră, filigran, lb. maghiară, pecete inelarăîn ceară roşie, semnătura domnului cu litere chirilice.
SJAN Bistriţa- Năsăud, Fondul Iulian Marţian, nr. 145, d. 5.
13. 1848, martie
Circulară emisă la Blaj prin care se solicită liniştirea populaţiei şi ascultarea faţă de legi.
SJAN Bistriţa- Năsăud, Fondul Vicariatul Rodnei, registrul nr. 1561
14. 11.08.1849
Înştiinţarea guvernatorului Transilvaniei Ludovic Wohlgemuth privind dezarmarea la nivelul Transilvaniei;
SJAN Bistriţa- Năsăud, Fondul Iulian Marţian, nr. 15, f. 15
15. 11.08.1849
Prochemăciune către locuitorii Transilvaniei privind numirea lui Ludovic Wohlgemuth – guvernator al Transilvaniei;
SJAN Bistriţa- Năsăud, Fondul Iulian Marţian, nr. 15, f. 20,
16. 1858
Constituţiunea Principatelor unite Moldova şi România în urmarea Tratatului de stat din 19 August 1858;
SJAN Bistriţa- Năsăud, Fondul Ioachim Mureşan, nr. 152
17. 1859
Cartea omagială a junimii moldo-valahe din Viena, dăruită domnitorului Al. I Cuza;
SJAN Bistriţa- Năsăud, Fondul Ioachim Mureşan, nr. 83
18. 1878
Resbelu Orientalu Ilustratu, volum dedicat Războiului de Independenţă, editat de către profesorii năsăudeni, A.P. Allessi şi Massim Pop, 1878.
SJAN Bistriţa- Năsăud, Biblioteca documentară
19. 1918
Proces-verbal al adunării Cercului electoral Năsăud privind alegerea celor 5 delegaţi care să participe la Adunarea de la Alba Iulia;
SJAN Bistriţa- Năsăud, Fondul Dumitru Nacu, nr. 15/3
20. 1940
Liste cu membrii voluntari din localitatea Bistriţa care au făcut parte din legiunile române în timpul Primului Război Mondial;
SJAN Bistriţa- Năsăud, Fondul Prefectura Judeţului Năsăud, nr.74
21. 1940
Liste cu membrii voluntari din judeţul Năsăud care au făcut parte din legiunile române în timpul Primului Război Mondial;
SJAN Bistriţa- Năsăud, Fondul, Dumitru Nacu nr. 15/1.
Până când vor fi expuse documentele?
Pana pe 6 decembrie!
Bistriţa este singurul oraş din Transilvania care are pe stema sa însemnele unei case regale deosebit de prestigioase şi importante pentru Evul Mediu european. Stema oraşului Bistriţa este totodată însemnul heraldic cu cea mai mare vechime din România şi, posibil cel mai vechi din întreaga Europă. Oraşul Kosice din Slovacia se mândreşte că ar avea cea mai veche stema din Europa, având chiar un monument în centrul oraşului care faptul că la 1369 acelaşi Ludovic cel Mare i-a acordat dreptul de a avea un însemn heraldic propriu. Bistriţa avea însă stema proprie cu cel puţin doi ani înainte, acordată probabil în urma vizitei făcute de monarh în cursul anului 1366.
Brasovul a avut stemă începând cu anul 1353, Sibiul cu 1323!
Mulțumiri pentru precizări! Rămânem în competiție pentru locul 3. Deși, dacă ne comparăm cu slovacii din Kosice, care afirmă că sunt primii în Europa…
Desigur fiind vorba de vremuri atât de îndepărtate interpretările interesate ale unora sau altora vor rămâne mai departe în competiție și în dispută. Am putea să ne întrebăm în ce măsură stema Sibiului era doar a Sibiului sau era stema scaunului asta dacă luam în calcul și faptul că, se afirmă că, de abia la 1366 Sibiul ar fi fost declarat oraș. Apoi, trunchiul de copac apare în coroana Brașovului de abia la 1429.
Pe de altă parte într-un document primit de la Arhivele Naționale Serviciul Național Bistrița-Năsăud se afirmă că „în privilegiile extinse ale regelui Ludovic I din 1353 și 1366 nu se regăsește nici o mențiune cu privire la stemă sau sigiliu. Acceptarea tacită a reprezentării însemnelor regale în stema reprodusă pe sigiliul documentului din 1367 se datorează cel mai probabil, perioadei mai lungi de timp petrecute de Ludovic I la Bistrița în 1366”. Acceptarea tacită al unei practici începute când?
Cei care au avut ocazia să vadă impresionantul Castelul Nuovo din Napoli din care Ludovic conducea Italia pot avea o imagine asupra magnitudinii prezenței regelui la Bistrița în 1366. Nu era însă prima vizită a regelui la Bistrița, fiind atestată prezența sa în 15 septembrie 1349, proaspăt întors de la Napoli unde se încoronase ca rege al Siciliei și Ierusalimului la finele primei sale campanii împotriva Ioanei I cumnata sa.
Revenind la stemă veche pentru care pledez din 2012, este regretabil că spre deosebire de Sibiu și Brașov care folosesc cu mândrie blazoanele seculare, al nostru este doar o trimitere, irecognoscibilă într-o stema „patriotică”, compozit-lăutărească realizată în 1993. Trebuie remarcat și apreciat că în ultimii ani s-au făcut totuși pași însemnați pentru recuperarea vechiului și prestigiosului însemn acesta fiind introdus sub numeroase alte forme în reprezentările, manifestările și conștiința publicului. Mai avem un pas, poate doi, pentru revenirea oficială la un blazon de un imens prestigiu și mult mai reuși ca și realizare grafică decât prezentul.
Felicitări pentru realizarea expoziției! Prin punerea în valoare a documentelor și prin contactul direct cu trecutul bogat al acestor locuri tinerii și bistrițenii în ansamblul lor vor realiza că sunt continuatorii unei civilizații vechi, diverse și bogate, cu multe aspecte surprinzător de apropiate de noi. Doar să ne gândim la faptul că, cu sute de ani înainte de descoperirea Americii, tinerii Bistrițeni studiau la Universitatea din Cracovia sau mergeau în pelerinaj la Roma.
Sărbătorirea la Bistrita a 101 de ani de la Marea Unire printr-o expozitie de documente de mare valoare arhivistică , este o actiune foarte importantă, dar insuficientă, având in vedere că bistritenii au fost participanti activi la marele act istoric din 1 decembrie, 1918 de la Alba Iulia . De aceea, orasul Bistrita ar trebui sa aibă un monument al unirii.
Cu toate că la inceputul anului 2018, Primăria Bistrița a lansat un concurs de solutii pentru realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918, amplasat în Piața Unirii, prin care să fie celebrat Centenarul Marii Uniri, lucru acesta nu s-a materializat. De aceea, măcar de acum când am intrat in al doilea centenar, in locul statuii lui Cuza s-ar putea realiza un Monument al Unirii in forma unui obelisc placat cu marmura cu inaltimea totala (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar impreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri). Pe soclu se va putea monta un basorelief din bronz executat dupa imaginea cu Marea Adunare de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea . Pe trei dintre laturile obeliscului se vor putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latură vor putea fi trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Ar trebui ca acest monument sa fie realizat măcar pană pe 4 iunie 2020, cand se implinesc 100 de ani de cand s-a semnat Pacea cu Ungaria de la Versailles in palatul Trianon.