Un norvegian care a plecat din Putna pe Via Transilvanica, relatează pe grupul drumeților, că a avut parte de o experiență de neuitat la Lunca Ilvei, unde nu a găsit cazare, dar a dat peste oameni pe care i-a numit ”sfinți”.
John Levke a pornit în data de 13 iunie pe Via Transilvanica. Punctul de pornire a fost Mănăstirea Putna.
În prima zi, până la Sucevița, drumul i s-a părut ușor de străbătut, nu a întâlnit câini sau urși. A doua zi, a avut mult de urcat și a început să întâlnească oameni despre care a spus că ”împart mâncăruri și băuturi spirtoase făcute în casă”, ”o experiență atât de grozavă chiar dacă încercările mele de a vorbi în limba română probabil au fost cât mai aproape de o crimă pe care o voi avea vreodată fără a fi arestat”. A fost și ziua în care a întâlnit câini, dar și alți drumeți.
”Mă îndrăgostesc total de România, de oameni și mai presus de orice, de natură”, a scris el.
Între Moldovița și Pasul Mestecăniș, a întâlnit din nou ”priveliști pentru care să mori” și nu a avut ”interacțiuni negative cu animalele”. ”O mulțime de oameni prietenoși mă salută, ceea ce face un excursionist singur foarte fericit. Aveți o bijuterie aici, sunt incredibil de recunoscător că am putut să o descopăr pentru puțin timp”.
Bucata de drum între Poiana Negri și Lunca Ilvei, s-a dovedit a fi o experiență demnă de ”încă o zi glorioasă”.
”M-am chinuit însă să înțeleg partea de cazare a ghidului și nu am reușit să obțin o rezervare. Cum am primit în sfârșit acoperire de date când m-am apropiat de Lunca Ilvei, am descoperit spre marea mea groază că nu există locuri disponibile. Una dintre primele case la care am ajuns a fost Pensiunea La Avram, iar un control rapid mi-a spus că este singura pensiune menționată în ghid. (…) Din păcate era plină. După ce mi-am luat ștampila și mi-am scris numele în cartea lor, mă pregăteam mental pentru o noapte oribilă afară. Atunci omul s-a oferit să sune pe cineva și inima mea a sărit de bucurie și recunoștință. În timp ce vorbea la telefon, soția lui a venit și mi-a dat niște mâncare din aluat prăjit, care a fost pur și simplu delicios.
Omul (Avram?) apoi m-a adus la mașina lui și m-a condus la ceea ce cred eu că este Casa Maria. Odată predat domnișoarelor drăguțe mi s-a dat o cameră și am fost lăsat singur. Fără înregistrare, nimic, cu excepția ospitalității de clasă mondială. După ce mi-am făcut dușul obligatoriu, am coborât să-mi aranjez treburile, dar în schimb am ajuns să fiu escortat la restaurantul unde am fost hrănit cu o masă delicioasă. Deci, ceea ce ar fi putut deveni o experiență neplăcută, prin propriile mele decizii proaste, a devenit o dovadă a bunătății străinilor. Sunt conștient că VT-ul este un lucru secular, dar sigur există sfinți pe drum”, a scris el.
Inclusă în topul destinațiilor National Geographic și CNN Travel pentru 2025, alături de Brașov, Via Transilvanica traversează 12 situri UNESCO, 10 județe și peste 400 comunități.
Respect! Domnul Avram a făcut foarte mult bine României prin acest gest de bunăvoința la fel și domnișoarele drăguțe de la Casă Maria . Vă mulțumim!
De oameni ca domnul Avram avem nevoie!
Nu degeaba i se spune…Lord Avram!
Avem mulți oameni de tipul acesta. Omenia românilor este zestre de la părinți. Meritau conducători care să valorifice cum se cuvine această zestre:să_i învețe să facă turism, să le creeze un cadru legislativ propice acestei activități, să creeze școli de profil (știți cumva vreun liceu care specializează recepționeri, ghizi,…..)?
Au fost tratați cu aroganță și lăsați în plata Domnului.
La astfel de tratament ce aveau de făcut? Și_au luat soarta în propriile mâini și au “furat” de pe afară cum se face turism civilizat. Și îl fac în mare măsură. Bravo lor!
Spre mirarea dvs există facultate de turism cultural!
Mi se pare normal, ca atunci cand nu mai ai locuri de cazare , sa trimiți turiștii la pensiunea unui prieten și viceversa.
Norvegienii sunt oameni ai naturii, mai primitivi, mai rezilienti, trăiesc în sălbăticie prin fiorduri, prin păduri , prin “sate” pe la polul nord, case împrăștiate prin păduri (fiecare și-a făcut casa pe terenul lui ). Nu ca în România unde satul e într-un loc și terenul agricol e în alt loc.
Am fost în weekendul ăsta în Suedia, vai de capul meu, pădure, pădure, pădure, o casă din bârne făcută în 1818, vaci, oi, cai, drumuri neasfaltate (zgură) bidoane de lapte, pluguri, morminte din era medievală, săbii , tablouri de-ale lui Picasso, ciururi, cuiburi de păsări ( ornamentale, ) preșuri, canoe pe un râu l-ar de 15m, libelule, nuferi,
Pe Zlatan Ibrahimovic nu l-am întâlnit.
Norvegia și Suedia sunt total diferite de Danemarca.
Danemarca e mică, populată, urbanizată, celelalte două țări sunt sălbatice .
Sunt sigur ca norvegianul ar fi putut dormi în fân în șură!
De asta norvegiencele înving Danemarca la handbal, pentru ca sunt țărănci călite!
Unde dai și unde crapă:))))
Băi, scrieți comentarii ca lumea, lungi, nu două cuvinte.
Am fost și eu în vacanță două zile și văd ca activitatea a scăzut!
Nu se poate așa ceva, trebuie să vină untul să vă provoace, să vă everceze, să vă facă să comentați! Să nu avem niciun articol cu mai puțin de 10 comentarii!
Sincer, cred ca în Suedia aș da în depresie!
Ai 10 vecini pe o rază de 10 km!
Asta e Suedia reală, a lui Astrid Lindgren , naționalistă,!
nu Suedia Gretei Thunberg , Fake “Renew Europe” din . Stockholm, gotteborg, Malmo !
Zici ca esti in Pakistan!
Sunt două Suediii, cea din orașe Pakistan și cea reală suedeză , Suedia AUR ( scerige-demokraterne).
Unde dai și unde crapă!
Norvegienii sunt țărani, vikingi, mai rezistenți ca românii cu pantaloni mulați , cu gleznele dezgolite, și cu frizură cu cărare și chel pe lângă urechi !
Unde crapă?
Pot să vă scriu despre romanul lui Haruki Murakami “Norwegisn Wood”
Sau despre iubita norvegiană a lui Leonard Cohen – Marianne Ihlem , despre care a scris un cântec “ So long Marianne” pe care a întâlnit-o pe insula grecească Hydra,
Anul ăsta mă gândesc să merg pe jos până la Mănăstirea Nicula! , 50 km.
Mă antrenez, am mers 20 km, săptămâna viitoare merg pe jos 25 km, după aceea 30, 35, 40, 45, 50 și în august o să fie o formalitate să merg până la Nicula pe jos!
Unde dai și unde crapă! ?
Iarăși a scăpat Adrian C. din clădirea de pe str.Someșului…..
@Adrian C !! Prostia e atunci când un român se mută în Danemarca ca să scape de neamuri, dar ajunge să le regrete în timp ce plătește 60% impozit și zâmbește din politețe la frig.Prostia e ca vremea în Danemarca: mereu prezentă, imprevizibilă și toți se prefac că nu e vina nimănui.
Nu m-am mutat ca să scap de nimeni!
În 1999 salariul în Bistrița era de 100 euro!
Nu există Jysk, Dedeman, Decathlon, Kaufland, , îți cumpărai hainele de la ruși, de la piețari, și pâinea de la chioșcurile din piață, fabricile erau în faliment după guvernarea lui Văcăroiu. Bancorex dădea faliment, FNI-ul lui Vântu dădea faliment, SAFi ) societatea de investiții financiare dădea faliment, CARITAsul dădea faliment,
Salariile erau de 100 dolari! /luna. Euro nu exista , erau mărci germane pe vremea aia.
Voi ați putea trai cu 430 lei/luna?
Atat erau salariile nete în 1999!
Era bun salariul de 100 $ pe lună, în condițiile în care salariul minim brut era de 450 mii de lei, iar un dolar era 16 mii de lei, deci era sub 30 $ brut.
Haideti sa ii facem cunoscut pe domnul Avram!
O bășină cu miros de usturoi…
Vituperează toți frustrații la adresa lui Adrian C – din ale cărui postări – ar avea multe de învățat și și-ar putea face o oarecare educație.
Dar românul dacă nu-i fudul nu-i destul de român.
Ori, noi suntem Români, în toate cele.
Mi-am notat în carnețel experiența dumneavoastră domnule Avram,ne bucurăm că v-am impresionat.🎶🖋️🚆📝🚊✏️👍😊🎵🚂🚂📩🤭🤓🧐
Felicitări Domnule Avram!
Sunteți un exemplu pentru noi, tineretul din ziua de astăzi, care ar avea nevoie de oameni ca dumneavoastră in preajma lor pentru a ajuta mai mult această parte a Ardealului in dezvoltarea turismului!🏞