O specie protejată, pe cale de dispariție atât în țara noastră, cât și în Europa, a fost observată zilele acestea pe râul Bistrița Ardeleană unde îşi construieşte de zor un cuib, ca un veritabil ”inginer” constructor şi peisagist, unic în lumea animală.
Este vorba despre o familie de castori cu denumirea veche de “breb” care înseamnă “castaniu”, “lucios”. Castorul este cel mai mare rozător din Eurasia şi America de Nord, animal seminocturn, fiind activ şi ziua şi noaptea. Castorul se hrăneşte cu rădăcini, plante acvatice, papură, trestie, scoarţă de copaci. El este singurul animal care știe cum să construiască diguri formând mlaștini.
Fiind mamifere semiacvatice, care au apărut cu milioane de ani în urmă, aceste vieţuitoare au jucat un rol major în configurarea peisajelor, a ecosistemelor şi hidrosistemelor. Castorii modifică, de multe ori, caracteristicile mediului, creând mlaştini, loc favorabil pentru plantele hidrofile.
Brebul românesc era considerat în vechea civilizaţie geto-dacă un animal totemic – protector al populaţiei şi venerat ca atare. Castoreum este o secreție produsă de o glandă pe care o are castorul. Această secreție uleioasă era folosită în timpuri străvechi pentru tratarea rănilor, a epilepsiei, febrei, durerilor de cap etc. În zilele noastre castoreum este folosită în parfumerie, alături de mosc şi ambra cenuşie.
Prezența castorilor a fost primită cu bucurie de toți cei care au aflat că și-a făcut apariția în râu, un motiv în plus ca acesta să rămână o arie naturală sălbatică și să nu fie betonat (fotocredit Sanda Hojda)
Râul Bistrița Ardeleană este totodată casă pentru 85 de specii de păsări și toate sunt protejate Natura 2000.
”Pe râul Bistrița Ardeleană are casă pescărașul albastru, care este o specie vulnerabilă la nivel european. Suntem foarte bucuroși că am identificat trei cuiburi în care își va depune ouăle și o să aducă pe lume o nouă generație. E foarte frumos.
Nu ne dorim betonarea malurilor râului deoarece el își construiește cuibul în mal, la o adâncitură de un metru unde depune ouăle. De asemenea, turbiditatea apei este o problemă pentru a-și lua hrana deoarece nu-i permite să aibă vizibilitate și să-și ia peștișorii din apă. Altă problemă sunt gunoaiele și îl împiedică să survoleze apa pentru hrănire. Altă specie emblematică pentru râu este rața mare. Este o specie protejată și cuibărește în stuf.
Trag din nou un semnal de alarmă să nu se mai taie stuful, să nu mai fie aprins și să nu se depoziteze gunoaie pe malurile râului. Mai avem prundărașul guleraș mic, o specie foarte drăguță care locuiește pe pietriș, ciocănitoarea pestriță mare, codobatura care a venit de o săptămână din țările calde. Am mai observat stârc cenușiu, egretele sunt și ele prezente pe râul Bistrița”, a spus Simona Păcurar de la Asociația Ruralis.
sa vina betoanele !!!!!!!!!!!!!!