Ce răspunsuri a primit senatorul Ioan Deneş de la miniştrii Muncii şi Sănătăţii

La întrebarea lui Ioan Deneş, cu privire la faptul că în Bistriţa-Năsăud, la nivelul unor comunităţi locale, au apărut întârzieri la plata asistenţilor personali (”câte cazuri există la nivel naţional şi cum se poate reglementa situaţia?”), ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu, a precizat:

”Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a angaja şi salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condiţiile legii. Plata asistenţilor personali se suportă din bugetul primăriei, prin intermediul sumelor alocate de la bugetul de stat. Pentru Bistriţa-Năsăud, pe 2013 a fost alocată suma de 15.684.000 lei, faţă de 14.377.000 lei alocaţi în 2012. La 30 decembrie 2012, la nivelul judeţului se înregistrau 1.037 asistenţi personali, iar la 30 aprilie 2013 numărul acestora a scăzut la 853. În situaţia în care consiliile locale ale localităţilor în care domiciliază persoanele cu handicap grav nu au obţinut fonduri suficiente destinate efectuării plăţii asistenţilor personali, acestea au obligaţia a a aloca sume din bugetele constituite la nivel local. Având în vedere că insuficienţa acestor fonduri poate afecta dramatic calitatea vieţii persoanelor cu nevoi speciale, ministerul va propune Guvernului suplimentarea fondurilor prin aprobarea acestor sume în rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2013, fapt ce va asigura resursele necesare pentru efectuarea acestor plăţi”.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a dat şi el un răspuns la problema ridicată de senatorul Deneş (”Copiii cu dizabilităţi reprezintă o categorie aparte de pacienţi care are nevoi speciale în acordarea asistenţei medicale. Din informaţiile pe care le deţin, acordarea asistenţei medicale pentru copiii cu dizabilităţi implică proceduri care sunt mai costisitoare faţă de cele acordate celorlalţi pacienţi şi spusele medicilor arată că banii primiţi prin decontarea unor servicii prestate persoanelor cu dificultăţi nu acoperă în totalitate cheltuielile. Am aflat că inclusiv copiii cu dizabilităţi aflaţi în centrele de plasament au probleme stomatologice care nu sunt tratate de medici din cauza lipsei finanţării adecvate pentru serviciile medicale prestate. În acest context, vă rog, domnule ministru, să aveţi amabilitatea să-mi precizaţi dacă responsabilii din Ministerul Sănătăţii analizează posibilitatea înaintării unei soluţii în astfel de cazuri”).

”Subfinanţarea rămâne cea mai mare problemă a sistemului sanitar. Din bugetul alocat, cea mai mare parte a fondurilor au fost direcţionate către plata arieratelor, cauzate de efectele negative ale deciziilor de management din anii trecuţi. Întrucât bugetul pe 2013 nu poate acoperi toate activităţile desfăşurate şi în 2012, opţiunea Ministerului Sănătăţii a fost de acoperire integrală a costurilor activităţilor din anumite programe naţionale, precum Programul naţional de oncologie. În acest fel se asigură accesul la medicaţie vitală pentru tratamentul afecţiunilor ameninţătoare ale vieţii, atât pentru adulţi cât şi pentru copii. În perspectiva unei rectificări bugetare pozitive, Ministerul Sănătăţii intenţionează să revizuiască bugetul, în sensul alocării fondurilor necesare desfăşurării activităţii din domeniul stomatologiei. Ministerul Sănătăţii intenţionează realizarea unui Program naţional de prevenţie în asistenţa medicală stomatologică. În cazul în care nu vor fi suficienţi bani la rectificare, un asemenea program va fi desfăşurat în 2014. Procesul de reorganizare a Ministerului Sănătăţii şi a instituţiilor din subordinea acestuia va determina o realocare a resurselor financiare din sectorul administrativ către sectorul curativ, astfel încât în cadrul aceluiaşi buget alocat să se poată soluţiona un număr sporit de probleme de sănătate, inclusiv cele menţionate”, a transmis Eugen Nicolăescu.

Deneş a formulat o întrebare şi pentru ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, având ca obiect susţinerea întreprinzătorilor din mediul rural. ”Vă rog să-mi precizaţi dacă ministerul pe care îl coordonaţi are în vedere pregătirea unui pachet legislativ referitor la susţinerea întreprinzătorilor din mediul rural, din toate domeniile de activitate, dar şi dacă pregăteşte proiecte care să-i instruiască pe cei care îşi desfăşoară activitatea în această zonă şi care au un nivel scăzut de calificare”, este întrebarea la care senatorul PNL aşteaptă răspuns.