Ce schimbări îi așteaptă pe bistrițenii din Diaspora în privința actelor de identitate

Locuitorii județului care și-au declarat domiciliul în străinătate vor putea beneficia de cărți electronice de identitate la care au fost obligați să renunțe, primind în schimb doar un pașaport CRDS, considerat exclusiv document de călătorie. Numai anul trecut au fost 176 de solicitări de eliberarea unui pașaport CRDS.

Situația a generat numeroase dificultăți pentru acești oameni în interacțiunea cu instituțiile: de la deschiderea unui cont bancar sau autentificarea unui act notarial, până la exercitarea unor drepturi politice fundamentale, cum ar fi candidatura la alegeri pentru Parlament sau Președinția României, motivează doi parlamentari de la USR care au depus această inițiativă.

Luna aceasta, Ministerul Afacerilor Interne a publicat, în dezbatere publică, un proiect de ordonanță de Guvern prin care se aduce în atenție posibilitatea ca românii cu domiciliul stabilit în alt stat membru al Uniunii Europene vor putea obține o carte de identitate românească, care poate fi folosită ca document de călătorie în interiorul UE. Deocamdată însă nu a devenit lege.

Dacă se va modifica OUG nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români și Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cetățeanul român care locuiește în străinătate va putea solicita eliberarea cărții electronice de identitate, chiar dacă nu are domiciliu în România.

Pentru a obține această carte de identitate, va trebui să prezinte un pașaport simplu electronic sau un pașaport simplu temporar, care să conțină menționarea țării de domiciliu, sau alte documente emise de autoritățile străine, în original, care să ateste că locuiește în acea țară, însoțite de traducerea autorizată în limba română. De asemenea, va fi necesar să dețină un cont validat în Platforma HUB a MAI.

Cetățenii români care locuiesc în străinătate vor putea solicita, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, eliberarea primului act de identitate pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani sau, după realizarea condițiilor tehnice necesare, eliberarea unei cărți electronice de identitate.

În prezent, cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot solicita eliberarea unui pașaport simplu electronic cu menționarea statului de domiciliu, cunoscut sub denumirea de pașaport CRDS. Acest document atestă identitatea, cetățenia și dreptul titularului de a călători internațional. Pentru a obține acest pașaport, solicitantul trebuie să depună personal cererea, iar în momentul depunerii, actul de identitate românesc (cartea de identitate sau buletinul) este retras și transmis autorităților competente din România. Pașaportul anterior, dacă există, va fi anulat și returnat solicitantului.

”Explicația este aceea că potrivit legii române, un cetățean poate avea un domiciliu și două reședințe, nu două domicilii”, a spus Floarea Pavelean, șef Serviciu Public Comunitar de Pașapoarte Bistriţa-Năsăud în ședința Colegiului Prefectural.

Legea se modifică după ce un cetăţean român stabilit în Franţa a dat în judecată Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) pentru refuzul de a-i elibera o carte de identitate, iar CJUE a stabilit că legislaţia românească încalcă dreptul la liberă circulaţie şi şedere, creând o diferenţă de tratament între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cei cu domiciliul în străinătate. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a obligat DGEP să-i emită reclamantului o carte de identitate, ceea ce s-a şi întâmplat: documentul emis conţine menţiunea „fără domiciliu în România”.

Anul trecut, Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Bistriţa-Năsăud a primit 18.656 de cereri de eliberarea pașapoartelor și 176 de cereri pentru pașapoarte CRDS. Prin intermediul MAE au fost depuse 3.986 de cereri.