Problema centrului istoric este nu atât una a clădirilor, cât a populaţiei care locuieşte în ele, majoritar rromă, săracă, pusă pe cerşit, dar în acelaşi timp dornică de manele şi spectacole cu iz petrecăreţ, de care, să recunoaştem, au parte la fiecare sfârşit de săptămână, dacă nu din partea vreunui ONG sau a Primăriei, măcar din partea te miri cărui alai cu nuntaşi zgomotoşi. Acesta este aspectul care a ieşit la suprafaţă şi marţi la o dezbatere publică cu tema „Centrul istoric, neatractiv şi degradat”, mai degrabă o şezătoare în care fiecare a spus ce i-a trecut prin minte, iar ceilalţi s-au prefăcut că au reţinut.
Ţiganii din centru, pata de culoare care nu mai iese
Câteva idei merită reţinute însă indiferent dacă cineva va ţine sau nu cont de ele. Au fost emise de personalităţi ale oraşului care au un cuvânt greu de spus în domeniile în care activează. Aşa se face că s-a vorbit deschis şi pe faţă despre faptul că ţiganii din centru nu au locuri de muncă, iar principala lor activitate e să-şi trimită puradeii la cerşit pe la terase sau pe la casele mai arătoase din zonă.
„În primii ani în care am venit la Bistriţa, zilnic apăsau soneria între 20 şi 30 de cerşetori. În prima fază, soţia mea le-a pregătit sandvişuri, dar, după ce plecau, găseam feliile de pâine lipite pe zidurile casei noastre. Atunci am decis să nu mai încurajez acest fenomen. Binefacerile pe care le fac nu le leg de clopotul cel mare. Eu cred că merită să ajutăm oameni despre care ştim că sunt în necaz şi că au nevoie de ajutor. Nu consider că ajut dacă vine cineva şi-i dau un leu. Dimpotrivă, mă supun voinţei lui şi nu vreau să fac acest lucru. În ultima vreme, niciun cerşetor nu mai sună la uşa mea. Ştiu cu toţii că nu le dau nimic”, a spus Johann Dieter Krauss, preotul paroh al Bisericii Evanghelice Bistriţa.
La rândul său, Oliv Mircea, directorul Bibliotecii Judeţene, a afirmat că, atât timp cât centrul găzduieşte manifestări discutabile din punct de vedere artistic, pe care le-a definit „bâlciuri”, cât timp ţiganilor li se oferă exact ceea ce vor ei să vadă, aceştia nu vor dori să plece din centru nici dacă li se vor oferi alternative locative.
„Centrul e stăpânit de două minorităţi, cea germană şi cea rromă. Majoritarii, adică românii, nu au de ce să vină în centru. Comuniştii s-au gândit la asta când au construit Casa de Cultură a Sindicatelor din Piaţa Mihai Eminescu. Acolo urma să fie un reper cultural pentru români. Eu cred că acel primar care va reuşi să facă legătura între centrul vechi şi Piaţa Mihai Eminescu va rămâne în istorie. Românii nu vor veni în centru câtă vreme aici se organizează numai bâlciuri care sunt pe gustul minorităţii rrome. Nu vin fiindcă nu au ce să facă. Nu există un cinematograf, nu avem o sală de concerte. Nu este niciun traseu simbolic”, a spus Oliv Mircea.
Zidurile care plâng
Centrul nostru mai are o problemă, clădirile care sunt foarte vechi, şi, întrucât sunt locuite de o populaţie pauperă, vor fi greu de reabilitat. În plus, nici legislaţia românească nu prea ajută iniţiativele locale. Dacă legile din România ar permite, multe din clădirile de pe centru ar trebui să fie demolate (fiindcă nici nu au fundaţii), singurele care ar merita păstrate fiind faţadele. Dacă în alte ţări acest lucru este posibil, la noi e strict interzis. Atunci, ca să reabilitezi în totalitate o clădire ai nevoie de mulţi bani. Consecinţa directă este că nu vom vedea prea devreme şantiere în lucru, ci mai degrabă ruine ce se prăbuşesc.
Pietonal lărgit sau circulaţie cu restricţii majore?
Arhitectul şef al judeţului, Victor Michiu, a spus, în aceeaşi dezbatere publică, faptul că trebuie stabilite reguli clare privind circulaţia prin centru. Deocamdată, este interzisă intrarea maşinilor pe pietonal, dar s-au lansat zvonuri potrivit cărora pietonalul va fi extins până la Primărie.
Consiliul Local va trebui să adopte o hotărâre legată de o eventuală extindere a pietonalului sau să impună reguli foarte stricte de circulaţie, de exemplu aceea ca maşinile să nu poată merge cu mai mult de 5 km la oră, situaţia în care şoferii vor prefera să ocolească zona din proprie iniţiativă. În prezent, se pare să se fac curse de maşini noaptea, startul se dă de la capătul complexului Sugălete, iar finish-ul e undeva la Poşta Veche. Situaţia a fost semnalată tot de părintele Krauss, revoltat că POliţia nu pare să fie interesată de sancţionarea acestor şoferi, preferând să-i taxeze pe cei care merg cu 60 de km la oră pe strada Libertăţii.
Comerţ şi ONG-uri
Consilierul local PSD Alexandru Bria a atras atenţia asupra faptului că orice dezbatere despre soarta centrului istoric ar trebui să includă şi persoanele juridice care au sedii în centru sau care deţin proprietăţi, multe dintre acestea făcând investiţii pentru conservarea clădirilor şi restaurarea lor.
În plus, nu trebuie uitat că centrul istoric e plin de sedii ale partidelor politice sau a unor organizaţii care şi-au putea desfăşura activitatea în cu totul altă parte. Dacă stăm bine să ne gândim, la anul vom avea parte din nou de un pietonal animat cu batalioane de luptă politică, toate geamurile vor fi decorate cu portrete aşa încât numai de saşi şi atmosferă medievală nu ne va aminti acel loc.
Una peste alta, la dezbaterea despre centrul istoric s-a vorbit mult şi cu sens despre o problemă pe care oraşul nu o va putea rezolva cu una cu două şi nici într-un caz în următorul deceniu.
Dacă aveţi idei legate de eventuala salvare a centrului, puteţi să le postaţi la rubrica de comentarii.
Cristiana Sabău
Adaugă comentariu