Marţi, la Primărie, o doamnă de la o firmă din Cluj care a a realizat raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General (PUG) actualizat a vorbit timp de o oră despre faptul că, prin noul PUG intravilanul oraşului creşte la 3500 de hectare din care 1700 reprezintă zonă locuită şi 330 de hectare spaţiu verde, cea mai mult faţă de cât avem în prezent, dar nu pentru că s-ar fi plantat ceva, ci pentru că în noul PUG va intra şi Pădurea Schulerwald.
Fostul primar al Bistriţei, Adrian Florin Chereji, a semnalat faptul că Pădurea Codrişor nu este în intravilanul Bistriţei, tot el fiind cel care a observat şi faptul că există mai multe contradicţii în PUG. Pe de-o parte, se propune construcţia mai multor punţi peste râul Bistriţa care să asigure legătura cu Pădurea Codrişor, iar pe de altă parte, se acceptă ca o şosea nouă, cunoscută sub denumirea de Centura de sud, să treacă prin această pădure. Potrivit sursei citate, autorilor PUG-ului actualizat le-a mai scăpat pe ici pe colo câte un alt nume de oraş, dovadă că, în cea mai mare parte, au dat copy-paste la planuri făcute pentru alţii fără să studieze atent realităţile din Bistriţa.
În ce priveşte şoseaua de centură pe care primarul insistă să o facă prin sud, Adrian Florin Chereji a spus: „E o problemă foarte mare dacă se va face această şosea în ce priveşte poluarea. Ar trece la 20 de metri de Spitalul TBC, de Ambulanţă”, a spus Adrian Florin Chereji.
În replică, primarul i-a spus că Pădurea Codrişor nu a fost inclusă în intravilan întrucât pentru ea municipalitatea nu are decât un plan urbanistic, în timp ce Schulerwald e obiectul unui proiect de modernizare. „Când vom avea un proiect pe Pădurea Codrişor şi ea va intra în intravilan. Varianta ocolitoare Bistriţa Sud trece prin intravilan doar 30%. Regulile de finanţare ale UE spun că nu finanţează dacă 60% este intravilan. Peste 60% în intravilan e vechea centură şi de aceea nu a fost posibilă prinderea ei ca variantă ocolitoare a municipiului. Centura de sud duce la dezvoltarea zonei. Asta atrage în circuitul pieţei 900 de hectare de teren în zona Sărata şi 300 în zona Unirea plus celelalte din Bistriţa. Sunt terenuri agricole foarte multe nelucrate. Aşa cum am învăţat la latină, Vita est via, adică drumul aduce viaţă. În 15-20 de ani va deveni ca şi cealaltă (o stradă din oraş -n.r.). Sper să devină aşa. Scopul nostru este să dezvoltăm municipiul. Dezvoltarea nu înseamnă numai cultivarea arborilor şi arbuştilor, ci înseamnă construcţii, unităţi economice, locuri de muncă şi celelalte”, a spus primarul.
Ovidiu Creţu a declarat că au fost studiate şase variante pentru centura ocolitoare a oraşului, dar că specialiştii de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România au spus că Bistriţa Sud e singura centură care se poate face cu 170 de milioane de euro, disponibili prin programul de finanţare.
Au mai luat cuvântul şi alţi cetăţeni printre care Mircea Moldovan, fost expert pentru rromi la Prefectură, acum delegat sătesc la Viişoara, şi Nadia Tătar de la PSD care a spus că vorbeşte în numele oamenilor din Unirea, ambii susţinând că e nevoie de centura de sud pentru ca traficul greu să nu mai treacă prin cele două localităţi componente unde se petrec multe accidente.
Împotriva centurii de sud s-au mai exprimat Marius Bălan şi Maxim Gagea (PER), Gheorghe Tuţă (PDL), Lucian Adrian Ungur şi alţii care i-au cerut primarului să caute alte soluţii. Dezbaterile s-au încheiat în coadă de peşte şi fără nicio concluzie, un cetăţean care nu a apucat să ia cuvântul acuzându-l pe edil că se comportă dictatorial şi că nu vrea să ţină cont de opinia oamenilor care l-au ales, ceea ce e anormal.
Cristiana Sabău
D-na Cristiana,la sedinta de dezbatere a PUG, nu am reprezentat PSD,chiar daca am o apartena politica,in primul rand sunt cetatean al Loc.componente Unirea.M-am nascut si traiesc in aceasta localitate,cunosc problemele cetatenilor din Unirea si mi se pare moral sa fiu alaturi de ei,ori de cate ori mi se propune.
Cu stima Nadia Tatar
Doamnă dumneata ori eşti proastă ori eşti nesimţită. Ori amândouă….
Sa se faca si centura de sud si aia de nord. Sa se faca si Parcul ala industrial, sa se faca si Wonderland, sa se faca si alte proiecte. Dar sa vedem cate dintre ele se vor face.
pe dl Fl. Chereji il deranjeaza oare ca Centura va iesi pe undeva in apropiere de BODEA ?///
Avem o centura si avem un parc industrial (Zona industriala). Daca tot construim un nou parc industrial si o noua centura, cum ar fi sa construim si un oras nou..eventual Bistrita Sud?!
Ideal ar fi sa nu se faca nici o centura a Bistritei. Avem una, sa o modernizam.
In ceea ce priveste traficul de pe drumul european, sa se faca o autostrada care sa nu includa Bistrita pe traseul ei. (sunt proiecte sa se faca pe la Saratel-Jelna-etc).
foarte corect !!
DE CE NU Centura Sud: – e prin intravilan, oricat ar incerca sa „cosmetizeze” primarul Cretu; – are multe puncte „nevralgice” Sarata-supratraversare CFR+ subtraversare LEA 110KV in conditii de vecinatate- paralelism, pod peste rau, zona de intravilanpeste podul Budacului, padurea Codrisor- instabila si propice extinderii parcului, zona podului Jelnei,etc
DE CE DA Centura Nord: -evita traversarile CFR si rau, – asigura descarcarea traficului greu si a celui de tranzit in intregime, astfel:
1) Cei ce vin dinspre Beclean, Reghin, Sarata,inclusiv masinile cu gunoi din sudul si vestul judetului, ce nu vor patrunde in oras, in drum spre groapa de la Tarpiu
2) DJ 51 Sigmir
3) Prelungire Valea Boilor ( ROMBAT)
4) Drumul Tarpiului Vechi (LEONI, Groapa Tarpiu)
5) Drumul Dumitrei Vechi
6) DN 17C (Nasaud) (inclusiv gunoil din nord)
7) Drumul Slatinitei
8) Cei ce vin dinspre Bargau, Vatra Dornei (inclusiv gunoiul din est)
Cata nesimtire din partea primarului Cretu cand el detine o suprafata de teren in zona Zavoaie pe unde ar urma sa treaca traseul centurii care ar duce la sacrificarea Padurii Codrisor si la poluarea zonei cu cele mai multe activitati sportive si de agrement. Ca sa nu mai spunem de spitalul TBC amplasat aici tocmai datorita aerului curat din preajma padurii si a raului Bistrita. In plus, locul este instabil supus fenomenului de alunecari de teren si tocmai padurea este cea care tine sub control cel mai bine manifestarea fenomenului de alunecare. S-au vazut situatii cand ziduri de sprijin din beton nu au facut fata fenomenului. Ei bine la numeroasele reactii de respingere a acestei solutii cum poti sa vi din nou si sa sustii ca este singura varianta sa distrugi cateva hectare din padurea Codrisor si sa aduci poluarea in cea mai linistita zona a orasului numai ca sa-i realizezi acele interese personale meschine? Padurea Codrisor trebuie inclusa in zona de agrement extinsa a parcului municipal. In acest sens exista un proiect de amenajare a malurilor raului Bistrita care ar trebui pus in practica (vezi:P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill). In acelasi mod ar trebui realizate proiecte pentru amenajarea raului Bistrita de la Unirea pana la Viisoara. Revenind la centura ocolitoare, varianta pe la Monar, Budacul de jos, Jelna, Ghinda, Livezile care chiar daca e mai costisitoare indeplineste cel mai bine functia de a scoate complect poluarea generata de traficul greu din oras .Chiar si varianta nord a centurii ocolitoare cu deviere pe la Statiunea Pomicola ar avea avantajul de a prelua si traficul de pe DN 17 C inainte ca acesta sa ajunga in oras.