Cercetătorii suedezi, cu ochii pe Munţii Rodnei. Aici văd cât de afectată e natura de încălzirea globală

Biologul Claudiu Iuşan de la Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei spune că masivul cel mai important din judeţul nostru este în atenţia lumii întregi, o mulţime de cercetători străini fiind interesaţi de aria protejată.

„Biodiversitatea îi cam dă peste cap. Nu se aşteaptă ca, în România, să găsească un aşa potenţial biologic uriaş. Noi am avut noroc fiindcă nu s-a intervenit prin management. Dacă se întâmpla ca şi în alte ţări, probabil că nu aveam biodiversitatea respectivă. Rămân uimiţi că avem trei-patru pârşi de pădure, mii de specii de plante de munte, câteva specii care nu se mai găsesc nicăieri în lume, avem lacuri glaciare, adevărate ecosisteme naturale ce pot fi studiate şi monitorizate în timp”, a spus Iuşan.

Potrivit acestuia, suedezii fac monitorizări în Munţii Rodnei de mai mulţi ani tocmai pentru a scoate în evidenţă faptul că încălzirea climatică afectează ecosistemele naturale.

„Şi acum s-a publicat, nu demult, un articol în revista Nature prin care cercetători din diverse ţări ale lumii au scos în evidenţă faptul că vegetaţia alpină devine cotropită de vegetaţia subalpină şi montană, ceea ce înseamnă că efectele schimbării climatice se resimt până în zona alpină şi subalpină. Cocoşul de mesteacăn era mult mai jos şi acum singurul refugiu pe care şi l-a găsit este zona alpină din Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului. Cercetarea ecosistemică e la început în lume, însă se vede clar că unele specii se refugiază în zonă alpină. E singurul refugiu natural. În rest e degradare de habitate, schimbare şi aşa mai departe”, a spus Claudiu Iuşan.

Totodată, Claudiu Iuşan a mai spus că, în partea sudică a masivului, respectiv în zona judeţului nostru, tradiţiile şi obiceiurile vechi s-au păstrat mai bine decât în Maramureş.

„Din fericire, pot spune că în partea sudică a masivului (zona Bistriţa-Năsăud- n.r.), sunt mai bine păstrate tradiţiile  comparativ cu renumita zonă a Maramureşului unde totul a devenit kitsch, şi mă refer la zona Borşa, Moisei. Turiştii nu mai agreează zona aceea. În schimb, Valea Someşului are un potenţial incredibil pentru agroturism, turism cultural, rural şi ecoturism. Are un potenţial imens şi noi pe asta mergem. Încercăm să promovăm meşterii populari, tradiţiile şi obiceiurile şi încercăm să cooptăm aceşti oameni minunaţi în promovarea ariei protejate fiindcă biodiversitate biologică, dar şi culturală, fără ele nu se poate”, a spus Iuşan.

De altfel, chiar anul acesta Asociaţia Eco Rodna, condusă de Claudiu Iuşan, s-a implicat în promovarea tradiţiilor din zona comunei Rodna încurajând copiii (foto stânga) să îmbrace costumele populare şi să continue să colinde, mai ales că acesta ar fi un punct forte pentru noi să câştigăm turişti din ţară şi străinătate.