Actualitate

Ceremonial la Monumentul Deportaților, de Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului

FOTO Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, 9 octombrie, a fost celebrată la Monumentul Deportaţilor din faţa Sinagogii Bistriţa de comunitatea evreilor bistriţeni şi de autorităţile publice locale care au depus o coroană în amintirea victimelor Holocaustului.

Prefectul Ioan Ţintean, subprefectul Ovidiu Frenţ, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna, deputatul Stelian Dolha – copreşedintele PNL Bistriţa-Năsăud, viceprimarul George Avram, preşedintele Asociaţiei Bistriţa Civică, Adrian Florin Chereji, şi directorul Direcţiei Dezvoltare Durabilă din CJ, Alexandru Toniuc, au ţinut un moment de reculegere şi au depus o coroană.

1 ceremonial holocaust 15 2 ceremonial holocaust 15 3 ceremonial holocaust 15 4 ceremonial holocaust 15

Preşedintele Comunităţii Evreilor Bistriţeni, Fredi Deac, le-a mulţumit pentru prezenţă şi, împreună cu câţiva evrei rămaşi în viaţă (în total mai sunt 19 în Bistriţa-Năsăud) a depus o coroană la Monumentul Deportaţilor, după ce a făcut acelaşi gest la Staţiunea Pomicolă Bistriţa, unde a fost ridicat de asemenea un monument pe locul fostelor gropi comune.

”Se cuvine ca în această zi să aducem un pios omagiu tuturor celor care au pierit într-unul dintre cele mai îngrozitoare genociduri din istoria omenirii. Noi, ca şi comunitate, am suferit mari pierderi, căci nu mai puţin de 6.800 de evrei au fost ridicaţi din patul lor şi închişi în lagărul de pe Dealul Dumitrei, urmând ca apoi să fie deportaţi în lagărele morţii de la Auschwitz şi Birkenau. Acesta a fost începutul dezastrului pentru miile de evrei bistriţeni care nu au mai scăpat cu viaţă din maşinăria morţii naziste, fiind victimele celei mai mari crime din istoria umanităţii. Cred că este de datoria noastră morală să rememorăm trecutul sumbru din acest capitol al istoriei noastre pentru ca  generaţiile de astăzi să ştie că nici oraşul nostru şi comunităţile noastre de evrei nu au fost ocolite de ororile celui de-al II-lea Război Mondial şi pentru a se evita erorile trecutului. Pentru că, oricât de mult am vrea să transferăm culpa doar către un singur vinovat, responsabilitatea trecutului nostru sângeros o poartă pe umeri întreaga omenire, prin nepăsarea sa, prin ignorarea suferinţelor semenilor, prin acceptarea atrocităţilor la care am fost martori tăcuţi. Aceste fapte trebuie evocate mereu, ca un ecou peste timpuri, astfel încât noi, cei de astăzi, să învăţăm din lecţiile trecutului şi să nu mai permitem vreodată ca nenorocirile Holocaustului să se mai repete. Comemorarea de astăzi, pe lângă aducerea aminte, este un prag de trecere spre iertarea şi împăcarea cu un trecut atât de dramatic, dar şi o curăţare a sufletului prin acceptarea responsabiltăţii comune de a nu fi încercat totul pentru a fi putut împiedica această tragedie.  Daţi-mi voie să mă înclin în faţa memoriei martirilor evrei, care nu şi-au pierdut speranţa nici măcar în faţa unui destin implacabil, dând dovadă de un curaj fără margini, sfidând practic moartea prin uimitoare acte de solidaritate umană care au făcut ca încercările de supravieţuire ale evreilor să devină adevărate pilde. De asemenea, doresc să transmit gândul meu de preţuire pentru reprezentanţii în viaţă ai Comunităţii Evreieşti din Bistriţa, cu regretul că numărul componenţilor acesteia este tot mai redus”, este mesajul prefectului Ioan Țintean.

5 ceremonial holocaust 15 6 ceremonial holocaust 15 7 fredi deac ceremonial holocaust 15 8 ceremonial holocaust 15

Reamintim că, din Bistriţa-Năsăud, circa 7.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în iunie 1944 şi deportaţi. Din cauza condiţiilor grele, 300 de evrei au murit şi au fost înmormântaţi în incinta lagărului într-o groapă comună. Dintre cei care au fost transportaţi cu trenurile în Germania, doar 700 au reuşit să se mai întoarcă acasă.

9 ceremonial holocaust 15 10 florin chereji ceremonial h 15 11 ceremonial holocaust 15 12 ceremonial holocaust 15

4 comentarii

    • Cel putin patru palestinieni au fost ucisi, sambata dimineata, in noi raiduri aeriene israeliene efectuate in centrul Fasiei Gaza, anunta surse medicale citate de AFP, potrivit Mediafax.

      PUBLICITATE
      „Doua persoane au fost ucise intr-un bombardament care a avut loc in zona Maghazi, in centrul Fasiei Gaza, iar alte doua cadavre au fost scoase de sub ruinele Moscheii Al-Qassam”, atacata de armata israeliana, a declarat Ashraf al-Qodra, purtatorul de cuvant al serviciilor de urgenta palestiniene.

  • Pierderile României în cel de-al Doilea Război Mondial sunt de obicei estimate ca fiind peste 800 de mii, atât civili cât și militari, deși statisticile dau cifre diferite. Cele mai multe dintre pierderi au avut loc după 22 iunie 1941, când Germania Nazistă a invadat URSS[necesită citare].
    Pierderi militare

    Pierderile militare românești au fost de aproxiamtiv 300.000 de oameni[1]. Totalul morților este de 93,326 (72.291 în timpul alianței cu Puterile Axei și 21.035 de partea aliaților): totalul dispăruților și prizonierilor este de 341.765 (283.322 în timpul alianței cu Puterile Axei și 58.443 de partea aliaților) numai 80.000 au supraviețuit captivității în Uniunea Sovietică[2]. Sursele rusești menționează 54.600 de morți din cei 201.800 români prizonieri în Uniunea Sovietică în timpul războiului[3]. Cifrele nu includ cei 40.000 – 50.000 de morți în armata ungară[4].
    Pierderi civile

    Pierderile de civili sunt de 64.000 inclusiv 20.000 morți în timpul ocupației ruse a Basarabiei și Bucovinei din 1940-41 și genocidul populației rrome – 36.000 morți.

    Raidurile aliaților au provocat 7.693 de morți în rândul civililor[5].

  • Numãrul evreilor români si al evreilor din teritoriile aflate sub administratie româneascã
    ucisi în timpul Holocaustului nu a putut fi stabilit cu precizie absolutã. Dar concluzia
    Comisiei în acest sens este cã, în timpul Holocaustului, în România si în teritoriile aflate
    388 COMISIA INTERNATIONALA PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI IN ROMÂNIA
    sub controlul sãu au fost ucisi sau au murit între 280 000 si 380 000 de evrei români si
    ucraineni. În Holocaust au pierit si aproximativ 135 000 de evrei români care trãiau în
    Transilvania de Nord, aflatã sub conducere maghiarã, precum si 5 000 de evrei români
    care se aflau atunci în alte tãri din Europa.
    Referindu-se la România, Raul Hilberg a afirmat c㠄nici o tarã, în afara Germaniei, nu s-a implicat în masacrarea evreilor la o asemenea scarã”.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.