„Avem un cimitir al familiei Bethlen în Beclean (în maghiară Bethlen) cu morminte, monumente, statui, dar toate au fost lăsate în paragină. Cimitirul e pe un deal, lângă o pădure, lângă un teren de fotbal, lăsat tot în paragină. Familia Bethlen, de fapt, a creat localitatea noastră. Aici erau doar cocioabe de lut, mizerie şi sărăcie. Ei au zidit cetăţi, castele care mai există şi azi, au creat un oraş din nimic şi pentru asta noi ar trebui să îi cinstim, să nu îi uităm”, scrie Paul Boroş pe un site de petiţii online.
Potrivit Enciclopediei Virtuale, prima atestare documentară a aşezării Beclean apare în forma de Bethlem în anul 1305. În 1438 membrii familiei Bethlen au câştigat deja dreptul de a construi o cetate din piatră sau o cetate întărită cu palisadă, dar aceasta a fost construită numai în jurul anului 1543. Cetatea şi aşezarea din jurul ei au constituit cel mai important centru domenial al familiei Bethlen, din acest motiv în cursul secolelor familia a construit aici mai multe castele şi conace. S-au păstrat în Beclean patru reşedinţe ale familiei, dintre care cel mai important este fostul castel al contelui András Bethlen din centrul oraşului (actualul Grup Şcolar Agricol), construit în stil baroc în secolul al XVIII-lea. Conacul contelui Béla Bethlen a fost construit în 1929, şi astăzi funcţionează ca sanatoriu. Fostul castel al lui László Bethlen a fost modificat radical în secolul al XX-lea, în prezent fiind folosit de Şcoala Generală Grigore Silaşi. Castelul contelui Pál Bethlen a fost construit în apropierea fostei cetăţi.
Din izvoarele istorice reiese că fosta cetate din Beclean a fost construită în jurul anului 1543 în partea vestică a aşezării, pe malul stâng al râului Someş,. În anii 1570, cetatea a fost transformată într-o cetate renascentistă cu patru bastioane de colţ. În incinta cetăţii se aflau mai multe clădiri şi o capelă. După războaiele conduse de Francisc Rákóczi II. (1703–1711), administrarea austriacă a demolat cetatea, care după anul 1712 nu mai apare în izvoare. În 1866 istoricul László Kővári încă l-a mai văzut conturul cetăţii şi ruinele unui bastion. După unele surse, poarta cetăţii de odinioară se afla vis-a-vis de curtea castelului Pál Bethlen.
După anumite izvoare, în localitate a existat şi un alt castel Bethlen, care avea turnuri poligonale la colţ şi frontonul baroc al clădirii era decorat cu blazonul familiei Bethlen. Pe baza acestei descrieri, clădirea a fost datată în secolul al XVII-lea. O clădire cu caracter asemănător apare şi pe o fotografie veche (probabil din secolul al XIX-lea) a castelului lui Pál Bethlen, această clădire fiind probabil predecesorul castelului actual.
Contele Pál Bethlen (1851–1935), de numele căruia se leagă aspectul actual al castelului, a fost fiul contelui Pál Bethlen (1798–1859) şi a contesei Mária Bethlen (1827–1876). El a urmat studii liceale la Budapesta, şi a terminat facultatea în Zürich. După finalizarea studiilor, a întreprins o călătorie mai lungă în străinătate, după care a făcut armată timp de 5 ani. La începutul anilor 1870 a revenit pe moşia lui din Beclean.
Prima lui soţie a fost contesa Gabriella Rhédey (1861–1883), de la care s-a născut fata cu numele Ida (1880–1895), cea care a avut un destin tragic, înecându-se în apropierea morii din Beclean. Monumentul ei funerar este cea mai frumoasă piesă a cimitirului familiei Bethlen. Contele Pál Bethlen s-a căsătorit din nou în 1885, când a luat-o de nevastă pe Jolán Tisza de Ineu. În 1891 contele a fost denumit comitele suprem al comitatului Bistriţa-Năsăud, iar mai târziu a devenit comitele suprem al comitatului Solnoc-Dăbâca.
Sursa foto: Facebook/My home town Beclean
Adaugă comentariu