Între 30 și 45% dintre ocupațiile actuale vor dispărea în următorii 25 de ani, a spus prof. univ. dr. Mircea Miclea, cercetător și manager general al Cognitrom, fost ministru al Educației, la o conferință despre profesiile viitorului , organizată de Ziua Mondială a Educației.
”Este foarte greu să ne dăm seama ce fel de profesii vor fi în viitor și cum vor evolua ele pentru că mintea noastră umană este foarte bună la postdicții și foarte slabă la predicții. După ce s-a întâmplat un eveniment ne pricepem foarte bine să explicăm de ce s-a întâmplat acel eveniment. Asta este o postdicție, dar nu suntem capabili să anticipăm ce evenimente vor avea loc”, a spus Mircea Miclea.
El a sugerat celor interesați să citească volumul ”Ledăba Neagră” a lui Nassim Nicholas Taleb care arată că orice predicție mai mare de 10 ani începe să fie extrem de problematică pentru că ”apar tot felul de lebede negre, spune el”.
”Atunci când se face o predicție despre ce va urma în viitor, noi ne uităm la ce se întâmplă în prezent și ce s-a întâmplat în trecutul imediat și încercăm să extragem un trend, o tendință. Altfel spus, dacă ne uităm la distribuția gausiană a rezultatelor, când facem o predicție, economică, politică, etc., ne uităm la medie și la plus minus o sigma sau 1,5 sigma și după aceea translatăm media și abaterea de la medie spre viitor. Numai că adesea ceea ce se întâmplă în viitor nu este determinat de medie și abaterea de la medie, adică de trendul actual, ci ceea ce e la plus 2 sigma, 2,5 sigma, adică de evenimentele rare. Acestea sunt lebedele negre: evenimente rare cu consecințe majore. De exemplu, nimeni nu poate să știe dacă nu cumva în momentul acesta nu apare în capul unui om din lume o idee genială care va schimba tehnologiile despre cum se produce energia sau cum se captează ea și acea idee va schimba complet mersul economiei. Nu putem anticipa inovațiile tehnologice. Ele sunt lucruri rare și nu pot fi prezise. E așadar un eveniment rar, dar cu consecințe extraordinare asupra tot ce se întâmplă. Nu putem prezice nici crizele economice, nici războaiele. De pildă, în 2001, CIA, cea mai tare agenție de informație din lume, cu cei mai buni analiști și cele mai bune calculatoare pentru prelucrarea datelor, utilizând toate bazele de date și toată expertiza a încercat să facă o predicție despre cum va evolua lumea pentru următorii 15 ani. În 2017 s-au declasificat dosarele cu predicții ale CIA, iar acestea sunt aproape comice. Au prezis banalități că globalizarea va continua, interacțiunea dintre sistemele economice va continua, nu au putut prezice nimic din ce s-a întâmplat: nici măcar atacurile teroriste din 2001, nici criza economică din 2008-2009, nici ce se întâmplă în Orientul apropiat, nici migrațiile, nimic”, a spus Mircea Miclea.
În aceste condiții, în care este foarte posibil să avem lebede negre în viitor, ”evenimente rare cu consecințe majore pe care nu le putem estima”, Mircea Miclea a spus că sunt două lucruri care se vor întâmpla în viitor și vor avea impact masiv asupra modului în care oamenii vor practica meseriile: digitalizarea și globalizarea.
”Unul este digitalizarea care va continua din ce în ce mai mult și tot mai multe ocupații vor fi preluate de sistemele de inteligență artificială. Dacă mă uit la ultimele cercetări făcute de cei mai îndreptățiți – Pricewaterhouse Coopers și Mckinsey Global Institute, cele mai reprezentative instituții care fac cercetări despre evoluția economică și ocupațiilor – ei spun că, datorită digitalizării, între 30 și 45% dintre ocupațiile actuale vor fi preluate de inteligența artificială în următorii 25 de ani. Deci o să avem 30-45% din ocupații care nu vor mai fi ocupate de oameni. Pe ce se bazează acestă predicție? Este o teză lansată în anii 50 Church–Turing care spune că, dacă avem o activitate care poate fi descompusă într-un număr finit de pași, atunci e o chestiune de timp până când vom avea un soft care să execute activitatea respectivă. Orice activitate care e decompozabilă într-un număr finit de pași este algoritmizabilă și orice algoritmizabilitate înseamnă că, la un moment dat, va fi o mașină care va face acea activitate. E o teză care până acum s-a dovedit viabilă și ne putem aștepta ca, într-adevăr, toate ocupațiile, indiferent dacă sunt manuale sau sofisticate, dacă sunt agloritmizabile, vor fi preluate de mașini”, a spus el.
El a dat ca exemplu multe activități sofisticate de managementul riscurilor bancare, dar care pot fi descompuse într-un număr finit de pași: ”Acea activitate va fi preluată de un sistem de inteligență artificială în mod clar pentru că va lucra 24 din 24, nu cere de mâncare, nu face grevă, nu cere măriri de salariu. E mult mai rentabil. Nu înseamnă că o inteligență artificială care va face managementul riscurilor sau contabilitatea firmei va face activitatea în același fel ca operatorul uman. O va face în alt fel, dar cu alți algoritmi, dar rezultatele vor fi aceleași”.
Mircea Miclea s-a referit și la meseriile care nu vor dispărea: cele care nu pot fi algloritmizabile, care sunt foarte versatile: ”Indiferent că sunt sofisticate cognitiv sau simple cognitiv. De exemplu meserii de grădinar, îngrijitor de persoane în vârstă, activități de reparații auto, instalator. E foarte greu să transformi în soft meseria de instalator pentru că uneori o țeavă e așa, alteori așa și nu poate veni un sistem de inteligență artificială care să descopere toate posibilitățile în care se rezolvă o problemă la o țeavă, indiferent cum e ea făcută. E foarte greu. Și atunci, aceste meserii, indiferent că sunt manuale sau cognitive – meseria de manager, de litere – , iar vor fi făcute de oameni. Dacă meseriile vor fi preluate de inteligența artificială, angajabilitatea pe acele meserii va scădea. Acum, angajabilitatea într-o bancă e mare, dar va fi foarte mică în viitor. Uitați-vă la ING Bank care a retras oamenii de la ghișee. Totul este electronic, tot mai multe aplicații vor fi făcute așa încât numărul celor care vor lucra în bănci va fi tot mai redus. La fel va fi în supermarketuri, dispar oamenii. Tot mai mult va fi așa pentru că e mult mai rentabil. Trebuie să pregătim oameni care să lucreze în profesii non-agloritmizabile, profesii care sunt atât de versatile încât nu vor putea fi făcute de inteligența artificială, pentru că restul vor fi făcute și îi pregătim degeaba”.
Un alt factor care va influența viitorul este globalizarea, despre care fostul ministru al Educației a spus că ”tulbură foarte mult sistemele naționale”.
”Globalizarea induce ocupații care nu au nicio legătură cu inițiative din sistemul național. IT s-a dezvoltat foarte mult în România, dar nu a fost niciun fel de inițiativă a niciunui guvern de a dezvolta IT-ul în România. A fost efectul globalizării. A apărut o cerere de software în țările occidentale, ea nu a mai putut fi satisfăcută acolo și transnaționalii au venit spre piețele din est, au angajat oameni din de al noi. Statul național nu a avut nicio contribuție, globalizarea a dus la dezvoltarea IT în România. Industria IT se poate practica la distanță, nu trebuie să fii neapărat acolo ca să faci webdesign sau programare, prin urmare e greu să te gândești ca stat național pe ce fel de educație și pe ce meserii să pui accentul în condițiile în care multe meserii vor fi reconfigurate de tehnologii. O grămadă de meserii determinate de telefoanele mobile nu au fost generate de statele naționale. A apărut o nouă tehnologie, s-a extins la nivel global, iar aceasta a generat o grămadă de meserii ”, a spus Mircea Miclea.
Fostul ministru al Educației a reamintit că, în trecut, economia națională era în mare măsură decisă de decizii luate tot la nivel național.
”Economiile naționale nu comunicau foarte tare între ele. Statul voia să dezvolte industria metalurgică. În clasa a IX-a punea licee de mecanică și metalurgie, apoi școli profesionale și facultate de metalurgie. Puteai să-ți proiectezi sistemul economic și pe cel educațional care să-l susțină pe cel economic. Acum lucrurile s-au complicat fiindcă configurația sistemului economic e în mare măsură determinată de aceste forțe globalizante, de ce se întâmplă la nivel global. Dacă automobilele vor fi electrice, atunci o mare parte din ocupații care se referă la a repara motoare de mașini nu își mai au rostul că nu ai ce motor să repari. Globalizarea configurează economia. Dacă luăm în calcul digitalizarea și globalizarea viitorul e foarte greu de prezis. E foarte greu să spui ce anume se va întâmpla în viitor. Atât de multe posibilități de evoluție sunt încât nu cred că trebuie să mai vorbim de viitor la singular. Trebuie să gândim la plural: avem viitorul posibil 1, 2, 3. ”, a spus Mircea Miclea.
Mircea Miclea a vorbit și despre competențele care trebuie dezvoltate de familii și în școală pentru ca tinerii de azi să facă față variantelor posibile de viitor. El le-a numit ”metacompetențe” și le vom prezenta într-un alt articol.
Domnul profesor constata ceea ce facem de ceva timp. Ii multumim pentru actul constatator.
E suficient sa citesti Harari, Precht, Hawking sau Kolbert ca sa afli directia. Mai asculti si tineri de la Fridays for Future si vezi imediat unde trebuie sa schimbam educatia si in ce directie sa ne orientam ca sa salvam pamantul si viitorul umrasilor nostri.
Nu ar strica printre altele si o analiza la sistemul de educatie din tarile nordice ca si exemplu.
Daca e vorba de meseriile, e clar ca creativitatea si flexibilitate este cheia sucessului in viata.
Intrun viitor apropriat meseriasi, artisti, omeni care lucreaza cu omeni vor face parte de elita cea mai apreciata si cautata in societate. Meseriasi intodeuna au fost creativ si multi dintre ei au si talente artitice.
Invatamantul romanesc invatarea de pe rost si repetarea de sabloane inca sint baza si asa invatamantul merge in directia gresita in continuare.
Un alt adevar este, ca administratia publica si procesele care sa prelucreaza la ea vor fi la un grad de vreo 90% digitalizate. Si aici Romania este repetent unde mai degraba sa complica treaba si sa introduc locuri de munca in administratie pendru relatii de cit sa fie rationalizate procedurile.
O masura care poate fi imediat aplicata ca sa salvam resursele si sa scapam de neplaceri ar fi se numai apara in public tot fel de politicieni doar sa se afiseze in mod electoral ci sa se concentreze pe chesti care scrie in fisa de post a lor.
vor disparea cu mult mai repede. deja apar noi stiinte de granita, transdiciplinare. Directii inclusiv medicina computationala, drept spatial, unii stiu, genetica computationala…, avem si noi specializati pe aceste domenii choar si in Ro. Eu zic ca va aparea si primul comtuter bionic… cu o arhitectura bazata pe aminoacizi, proteine… etc… Viitorul apartine celor pasionati si dedicati!
unde vor mai munci iobagi ?
Intersant articolul,astept cu nerabdare si alte aparitii!
https://youtu.be/v60J8slgP3A
Grigore C.Moisil a fost unul din cei care a prevazut oportunitatea dezvoltarii in scoala din Romania a informaticii.Asa ca, ce avem astazi e si datorita deciziilor luate la initiativa lui.Un patriot adevarat, un vizionar, un om de un rafinament intelectual extraordinar.
Construim viitorul luand azi decizii bune(daca putem).