”Deşi de-a lungul anilor s-au încercat mai multe iniţiative de reabilitare, niciuna nu a avut finalitatea dorită, în prezent imobilul aflându-se într-o stare gravă de degrare, fapt ce a justificat chiar şi o propunere a Ministerului Culturii şi Cultelor de a-l înscrie pe lista monumentelor istorice dispărute încă din anul 2004. Urmare a unei întreţineri necorespunzătore, sub acţiunea factorilor corozivi/agresivi de mediu, a folosirii iresponsabile şi a unor intervenţii lipsite de profesionalism, imobilul s-a degradat accentuat, cumulând un ridicat grad de uzură fizică, cu efecte grave asupra durabilităţii şi păstrării acestuia în patrimoniu istoric. Starea tehnică generală se materializeză prin prăbuşirea parţială a acoperişului şi a planşeului aferent beciului, fisurarea locală de profunzime a pereţilor, lipsa oricărei instalaţii funcţionale, afectarea prin putrezire a unui număr mare de componente structurale din lemn, vandalizarea tâmplăriei exterioare şi interioare. Pentru stoparea procesului de degradare a construcţiei şi conservarea imobilului, proprietarul are sarcina să întreprindă sau să identifice variantele legale posibile de efectuare a intervenţilor necesare pentru restaurarea acestuia şi pentru creearea condiţiilor de introducere într-un circuit funcţional adecvat. Salvarea acestui monument arhitectural, reprezentativ pentru barocul transilvănean, reclamă deci o acţiune urgentă şi concretă de implementare a unui proiect de restaurare, în perspectiva existenţei acestui imobil şi peste generaţii”, este explicaţia CJ.
În proiectul care va fi supus aprobării CJ într-o şedinţă viitoare, se mai spune că ”întrucât Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud nu dispune de capacitatea financiară de a susţine în perioada imediat următoare o astfel de investiţie şi având în vedere caracterul inalienabil al unui bun ce aparţine domeniului public, se propune transmiterea imobilului în domeniul privat pentru identificarea unei soluţii viabile de valorificare şi repunere în circuitul turistic şi cultural”: ”Chiar dacă regula promovată pentru o bună administrare şi protejare a unui astfel de obiectiv este păstrarea în patrimoniul public, trebuie menţionat faptul că proprietarul, indiferent că este statul prin reprezentanţii săi sau un proprietar privat, trebuie să întreţină monumentul istoric, să nu facă intervenţii fără un aviz prealabil, să asigure paza, conservarea, consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare prin mijloace adecvate. În plus, interesul pentru derularea unui astfel de proiect este integrat strategiei locale de dezvoltare economico-socială, furnizând repere pentru atragerea de investiţii în zonă, valorificarea forţei de muncă disponibilă, a potenţialului turistic pe coordonate de ecoturism, agroturism şi turism rural sau de aventură, a factorilor de mediu şi relief”.
Castelul de la Comlod se întinde pe o suprafaţă de 7.843 mp.
La începutul acestui an, CJ a alocat 75.000 de lei pentru actualizarea studiilor şi expertizelor în vederea reabilitării şi restaurării castelului de la Posmuş. CJ intenţionează să depună un proiect pe fonduri europene.
Castelele de la Comlod şi Posmuş au aparţinut familiei nobiliare Teleki şi sunt monumente istorice din secolele XVII – XVIII. Ele au fost preluate de CJ în 2008. Ambele sunt într-o stare avansată de degradare. În februarie 2012, Consiliul Judeţean condus atunci de Liviu Rusu a adoptat un proiect de reabilitare şi restaurare a castelului de la Posmuş. Suma prevăzută pentru modernizare era de 6 milioane de euro, bani din bugetul CJ. Proiectul aprobat atunci prevedea construirea unui restaurant de trei stele cu 79 de locuri, alături de o cramă cu 60 de locuri tot de trei stele şi trei locuinţe de serviciu. În proiect erau trecute şi alte amenajări precum sală de lectură cu 26 de locuri, una de conferinţe cu 80 de locuri, opt locuri de cazare în regim de pensiune de patru stele, 44 de locuri de cazare în regim de pensiune de trei stele.
În 2013, o companie britanică specializată în restaurare şi constuirea de clădiri istorice a depus la registratura Consiliului Judeţean o solicitare prin care îşi manifesta intenţia de cumpărare sau concesionare a Castelului Teleki din Comlod, în vederea renovării complete a clădirii şi deschiderii unei şcoli cu regim de internat şi cu tabără de vacanţă pe timpul verii, pentru copii cu handicap.
Castelul din Comlod se afla pe traseul strabatut de Mocăniţa Transilvaniei care va reveni în 2015 pe linia ferată ingusta ce leagă Teaca de Râciu. Lucrările de reabilitare ai celor 35 de kilometri de cale ferată se vor încheia la începutul acestui an. Linia ferată cu ecartament îngust Râciu-Teaca străbate şapte localităţi: Râciu, Sânmartinu de Câmpie, Crăeşti, Milas, Orosfaia, COMLOD şi Teaca. In apropiere de Comlod, traseul traverseaza padurea deasa de foioase, prin superbe tuneluri de vegetatie. Astfel, Castelul Teleki ar putea fi integrat dupa reabilitare intr-un interesant circuit turistic.
Ministerul Culturii si Cultelor nu putea lua nici legal , nici moral, decizia trecerii acestui imobil pe lista monumentelor disparute, atat timp cat el exista, fie chiar si sub forma de ruina. Dimpotriva, au existat nenumarate demersuri pentru gasirea unei surse de finantare- local, regional sau national -care sa asigure conservarea si refunctionalizarea casetelului. Informarea este eronata, pentru intervalul 2001-2011.
75.000 de lei pentru studii. Cu banii aia acopereau toata cladirea si mai rezista cativa ani.