Consiliul Județean vrea accesibilizarea Peșterii Tăușoare

În bugetul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud pe 2018, suma de 40.000 de lei este alocată pentru obiectivul ”Accesibilizare Peștera Tăușoare” (studiu de fezabilitate, întocmirea cererii de finanțare și a caietului de sarcini).

CJ a implementat anii trecuți, cu bani europeni, proiectul ”Sistem de management eficient al sitului de importanță comunitară și ariei protejate de interes național Peștera Tăușoare”, care a avut ca scop realizarea unui cadru de management eficient în vederea conservării biodiversităţii, a habitatelor naturale şi a speciilor existente în areal.

”O apariţie spectaculoasă în Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor din Munţii Rodnei va duce la schimbarea strategiei de management a ariei protejate”, spunea anul trecut custodele Crin Theodorescu. Împreună cu parteneri din sfera cercetării științifice, se lucrează la deschiderea unei noi intrări, cu acces în Sala Muntelui, ceea ce ar duce la conservarea unor galerii și interzicerea completă a accesului în aceste zone. „În Sala Muntelui se poate amenaja un traseu turistic”, preciza el.

„Descoperită în urmă cu doi ani și monitorizată cu mari emoții, această micuță colonie de maternitate cuprinde până la 15 mame și 15 pui din specia Rhinolophus ferrumequinum. Este pentru prima dată când în peștera de la Izvorul Tăușoarelor se semnalează acest tip de colonie, care nu a mai existat de aproximativ 200 de ani.

Colonia este poziționată într-o galerie tip ”fund de sac”, ascendentă și colmatată total, lucru care duce la acumularea de aer cald în clopot și întrunirea condițiilor propice pentru creșterea puilor de liliac. Galeria se află la 1.150 de metri de la intrare. Distanța mare față de intrare (care trebuie acoperită de mame pentru a se hrăni și a-și putea alăpta puii) sugerează cât de dificile sunt condițiile din peșteră pentru acest tip de colonie și, totodată, cât de săracă este zona Munților Rodnei în oportunități pentru coloniile tip ”creșă”.

În Peștera de la Izvorul Tăușoarelor mai sunt cinci situri cu guano (excremente de liliac), care indică faptul că în trecut au mai existat maternități de lilieci Gradul de mineralizare al acestor excremente (unele devenite coproliți) arată că liliecii au ales alte adăposturi pentru creșterea puilor. Pun această revenire în peșteră a coloniilor de maternitate pe seama a două cauze: restricționarea drastică a accesului în peșteră (maxim 158 de persoane pe sezon speoturistic, construirea, reabilitarea și întreținerea a două porți care protejează peștera) și fenomenul de încălzire globală, care a dus la modificarea temperaturilor medii anuale.

Această schimbare de comportament a liliecilor, dacă va fi una continuă, va duce la schimbarea întregii strategii de management a peșterii, inclusiv la modificarea metodologiei de vizitare, noi restricții pe galerii, reconfigurarea traseelor, precum și actualizarea Planului de management și a regulamentului, în conformitate cu interesele de protecție a chiropterelor.

”Împreună cu factori de decizie și parteneri din sfera cercetării științifice lucrăm la realizarea unei noi soluții de management în peșteră, care să includă deschiderea unei noi intrări, cu acces în Sala Muntelui, ceea ce ar duce la conservarea galeriilor folosite de lilieci și interzicerea completă a accesului în aceste zone. În Sala Muntelui se poate amenaja un traseu turistic, în spiritul dezvoltării durabile, cu caracter educativ, în care să se replice marile valori peisagistice, faunistice, mineralogice și paleontologice din interiorul peșterii, care nu pot fi vizitate din motive care țin de complexitatea traseului și necesitățile de protecție. Am în vedere revizuirea metodologiilor actuale de vizitare, cu respectarea principiilor conservării biodiversității și a caracterului unicat al acestei peșteri.

Amenajarea Sălii Muntelui ar duce la ”plombarea” profunzimilor peșterii și la un ”respiro” necesar biocenozei pentru a se reface, ar reduce presiunea antropică asupra ariei protejate, ar contribui la educarea ecologică a vizitatorilor și ar diversifica paleta de servicii turistice din județ. În același timp însă s-ar proteja valorile din interiorul peșterii, prin reducerea vizitelor la strictul necesar cercetării științifice, explorării speologice și monitorizării stării de conservare.

Menționez că Izvorul Tăușoarelor este a treia peșteră din România ca număr de lilieci aflați în hibernare. De acum înainte poate fi considerată și peșteră cu colonii de maternitate”, a scris pe Facebook Crin Theodorescu, custodele Peşterii Izvorul Tăuşoarelor.

Peştera Izvorul Tăuşoarelor are statut de arie protejată din anul 2007 şi este totodată rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite.

Aici se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips,aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului ”Mirabilit”, unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a ”Bilelor de Tăuşoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii. Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia ”urs de peşteră”. Până în acest moment au fost identificate patru specii de lilieci care îşi au habitatul în peşteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu.

Peştera Izvorul Tăuşoarelor ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri. Este peştera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane.

Situl de importanță comunitară RO SCI 0193 Peștera Tăușoare este parte integrantă a rețelei de arii protejate Natura 2000 și este habitatul de hibernare a aproximativ 10.000 de lilieci, fiind a treia peșteră din România ca număr de exemplare adăpostite pe timpul iernii.

Peștera și situl suprateran protejat se află în custodia Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, care implementează două acte normative, regulamentul și planul de management al celor două arii protejate suprapuse, acte aprobate prin Ordinul nr. 754 din 19.04.2016 al ministrulu.