Plângerea a fost redactată de Grupul de Iniţiativă Locală GAL Ruralis, condus de Cristian Ţetcu, şi semnată de asociaţiile pescarilor din judeţ, respectiv de Partidul Ecologist Român Bistriţa-Năsăud.
„Judeţul Bistriţa-Năsăud, din păcate, este fruntaş la capitolul microhidrocentrale pe râuri de munte, iar o bună parte dintre aceşti monştri de beton sunt în arii protejate sau în vecinătatea acestora, ceea ce e foarte rău pentru arealele respective pentru că impactul pe care îl au construcţiile asupra zonei respective nu se reduce la zona construcţiei, ci afectează arealele pe kilometri întregi şi acţionează în zona de izvor a bazinelor hidrografice. Orice modificare în această zonă are un impact mult mai negativ. În ariile protejate montane echilibrul acesta în zona mediului e mult mai fragil. Imediat cum am intervenit cu un buldozer, modific iremediabil biotopul, mediul, distrugând 100% ce există în acea zonă”, a explicat Ţetcu.
El a adăugat că aceste MHC care sunt construite „în cascadă” pe un pârâu mic fac foarte mult rău. „În acest sens, vreau să vă spun că semnalele pe care le avem nu sunt numai din judeţul nostru. Deja s-au sesizat specialişti, biologi, oameni din ţară şi străinătate, care au trimis, la rândul lor, astfel de plângeri prealabile prin care solicită încetarea avizării acestor microhidrocentrale”, a spus el.
Reamintim că SC Buduşel Hidro SRL cu sediul în Cluj-Napoca a depus actele la Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Bistriţa-Năsăud ca să 
primească undă verde pentru amenajarea hidroenergetică Buduşel şi racordul acesteia la Sistemul Energetic Naţional. Microhidrocentrala, fiindcă despre aşa ceva este vorba, ar urma să fie construită în localitatea Satu-Noua atât în intravilan, cât şi în extravilan pe raza sitului Cuşma care face parte din reţeaua Natura 2000 al cărei custode e Asociaţia Proprietarilor de Pădure din comuna Bistriţa-Bîrgăului – Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului, condus de inginerul Dan Ţacăl, rotarian de frunte.
Domnia sa, în calitate de custode al sitului, a decis că nu ar fi nicio problemă dacă ar apărea o microhidrocentrală taman în aria protejată, aşa că le-a dat clujenilor aviz favorabil. “Le-am dat pentru că nu m-am pus împotriva dezvoltării economice a zonei. Ideea este că ei au amplasamentul acestei microhidrocentrale undeva în sat, jos, în afara limitelor sitului. Mi-au trimis o documentaţie, m-am uitat pe ea şi aşa am văzut că e în afara sitului. E adevărat că hidrocentrala e în afara sitului, iar pe râul Buduşel se va face captarea de apă care este pe limită, e drept. După părerea mea, nu afectează urşii de la Dealul Negru. Ei stau în munte, coboară toamna în păşuni, dar zona aceasta e departe de locul în care coboară urşii la mâncare. Zgomotul de la microhidrocentrală îi poate deranja, e adevărat. Eu le-am spus că nu există un impact. Nu eu dau eu autorizaţia de mediu, ci cei de la APM. Părerea mea este consultativă. Am dat un aviz favorabil. Dânşii, cei de la APM, fac ce vor”, a spus Ţacăl pentru Timp Online.
Întrebat dacă nu consideră, în calitate de custode al sitului că ar fi mai important ca Dealul Negru să-şi păstreze populaţia de urşi, o adevărată comoară naturală, Ţacăl a declarat: “Dealul Negru e la locul lui, Buduşelul e departe. Hidrocentrala e în afara sitului. Am considerat că nu influenţează populaţia de urşi din zonă. Până la urmă nu e treaba mea. E comuna Cetate, să facă autorităţile”, a spus Ţacăl, pus să protejeze toate frumuseţile naturii din situl Cuşma în calitatea sa de custode.
Totuşi, potrivit informaţiilor postate pe site-ul APM Bistriţa-Năsăud, microhidrocentrala va funcţiona exclusiv în sit care a fost instituit pe o suprafaţă de 44.284 ha, din care: păduri – 2%, pajişti naturale, stepe – 13% păşuni, 16% – păduri de foioase, 23% păduri de conifere, 27% păşuni amestec, 11% alte terenuri arabile, 2% vii si livezi, 6% habitate de păduri (păduri în tranziţie).
“Situl este important pentru carnivorele mari: urs, lup şi râs. Drumurile forestiere 122 D Buduşel-Pr. Fundoaia şi 123 D Pietriş-Dealul Negru sunt amplasate în situl Natura 2000, zonă cu cele mai mari efective evaluate de carnivore mari de pe raza sitului Cuşma. Din analiza listei de control pentru etapa de încadrare privind evaluarea adecvată rezultă un posibil impact semnificativ asupra ariei naturală de interes comunitar pentru că proiectul include activităţi de construcţie şi functionare care conduc la modificări fizice în aria natuală protejată, pe amplasamentul proiectului există habitate naturale şi specii de interes comunitar, care pot fi afectate de inplementarea proiectului, proiectul afectează direct zonele de hrănire/reproducere/migratie a speciilor protejate”, scrie APM Bistriţa-Năsăud despre acest proiect.
Ca să aflăm mai multe, l-am contactat pe directorul APM Bistriţa-Năsăud, Ştefan Mureşan. “Vom discuta problema. Noi putem stopa proiectul, dar eu nu pot să-mi dau cu părerea înainte. Prea puţin contează părerea custudelui. Ei tot timpul dau avize favorabile. Aş vrea să-i aud spunând măcar o dată spunând că nu sunt de acord. Cei de la Asociaţia Proprietarilor de Pădure din comuna Bistriţa-Bîrgăului – Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului au o scăpare că nu li s-a aprobat managementul sitului. (…) Să sperăm că va fi aprobat ca să ştim ce au voie şi ce nu au voie custozii”, a spus Ştefan Mureşan.
Întrebat dacă e nevoie de atât de multe microhidrocentrale în judeţ, Ştefan Mureşan a spus: “Nu discut acest subiect. Doamna ministru Lucia Varga ne-a promis că scoate un proiect de hotărâre prin care interzice acordarea de avize în situri. Eu nu l-am văzut, vreau să-l văd. Foarte multe instituţii decid, începând cu primării, custodele sitului, iar APM e în dificultate fiind ultimul avizator”, a spus Ştefan Mureşan. Între timp, Lucia Varga a pierdut fotoliul de ministru.
Ministrul Apelor şi Pădurilor Lucia Varga a convenit de comun acord împreună cu WWF ca, începând cu 31 ianuarie 2014, să suspende aprobările pentru amenajarea microhidrocentralelor şi hidrocentralelor în ariile protejate. Protocolul se referă la un domeniu cu mari provocări şi anume realizarea investiţiilor de microhidrocentrale şi hidrocentrale pe cursurile de apă. “Vrem să minimizăm impactul acestor investiţii asupra mediului. Ne-am propus să milităm împreună cu WWF pentru dezvoltarea durabilă”, a spus Varga, într-o conferinţă de presă.
Protocolul prevede angajamentul de a alinia producţia de hidroenergie la legislaţia Uniunii Europene, privind conservarea naturii, având ca principale obiective adoptarea până la sfârşitul lunii ianuarie a unui act normativ care va determina zonele de excludere (corpuri de apă situate în arii protejate), înfiinţarea, până la sfârşitul lunii februarie, a unui grup de lucru format din reprezentanţi ai factorilor interesaţi care vor lucra la elaborarea, până la sfârşitul lunii februarie 2015, a unui mecanism de pre-planificare.
Potrivit lui Ţetcu, un protocol nu este o lege, aşa încât nimeni nu se simte obligat să-l respecte.
Este o rusine si tragedie faptul ca Ministerul Mediului lasa custodia unui sit atat de mare si valoros pe mana unui custode care nu stie nimic despre sit sau se face ca nu stie. Situl este declarat pentru 14 specii si pentru 8 habitate, nu doar pentru urs. Iar daca a primit o documentatie falsa trebuia sa faca un denunt penal. In ce priveste afirmatiile domnului Muresan, avizul de mediu la strategia energetica a Romaniei, in vigoare de cativa ani, interzice clar MHC-urile in situri declarate si pentru pesti si pentru habitate ripariene, cum este Cusma. Din cate stiu chiar saptamana trecuta toate APM-urile au primit o adresa de la ANPM in care li se reamintea sa tina cont de aceasta interdictie.
Afacerea cu microhidrocentralele este cea mai murdara si nociva din ultimii 20 de ani. Pe langa faptul ca reprezinta un dezastru ecologic colosal, MHC-urile nu produc deloc energie regenerabila in plus. De fapt, datorita scaderii cererii, chiar cu exporturi cu tot, este surplus de energie in sistem si hidrocentrale mari sunt obligate sa functioneze la 25% din capacitate (de ex. Marisel) pentru a se prelua curent de la mafia microhidrocentralelor. Acesti indivizi ne distrug pe veci cele mai valoroase colturi de natura, vaile montane, si pe deasupra se si imbogatesc pe spatele nostru. Romanii sunt obligati sa-i finanteze personal, prin umflarea facturilor cu certificate „verzi”, fara ca nimeni sa-i fi intrebat si, mai grav, fara ca majoritatea sa aiba habar ce se-ntampla. Asta-i democratie, asta-i transparenta? In plus, se incalca la greu legislatia de mediu, Rovana chiar a obligat Garda de Mediu sa inchida ochii. Unde-i statul de drept? Si, culmea tupeului, sunt recompensati cu vertificate „verzi” pentru distrugerea naturii! Este ca si cum Hitler ar primi premiul Nobel pentru pace!
Un amanunt care n-ar trebui neglijat este ca „studiul” de evaluare adecvata, in care aprope c-a scris ca pe pesti ii deranjeaza apa, ca le intra in ochi, este nimeni altul decat biologul tradator Sergiu Mihut, specializat in studii false de mediu. Acesta a facut si studiul fals pentru Rosia Montana Gold Corporation si alte zeci de studii false. Se pare ca toti cei ce au nevoie de „studii” de mediu care sa scoata basma curata un dezastru ecologic apeleaza la el. Ma intreb de unde stiu la cine sa apeleze, este o retea a distugatorilor de mediu din domenii foarte diferite, retea prin care isi dau informatii ilicite?
Tacal trebuie urgent inlocuit. Sa -ti fie rusine !!!