”80-90% din locuitorii municipiului își doresc această pârtie de schi de oraș, care diferă de cele de la Poiana Brașov sau Păltiniș”, a declarat primarul Ovidiu Crețu despre pârtia care se construiește în Wonderland.
El a precizat că ”va fi o pârtie funcțională în condițiile pe care le avem”: ”Se va finaliza în septembrie-octombrie, iar iarna viitoare vom schia. Dacă nu va ninge, vom schia pe zăpadă artificială. Sigur, dacă vor fi plus 20 de grade, nu vom schia, dar nu sunt schimbările de mediu de așa natură încât să avem vară iarna. Odată la 20-30 ani avem ierni călduroase, ca în iarna lui 1989, iarna aceasta iar a fost una călduroasă. Schiez și eu, am fost la schi în Austria, mă duc acolo pentru că sunt condiții mai bune și prețuri mai ieftine decât la Brașov, chiar dacă drumul e ceva mai lung, dar per total prețurile sunt mai mici decât când schiezi în țară. Am schiat și acolo pe zăpadă artificială, pentru că a nins foarte puțin chiar dacă era la altitudine”.
Crețu a menționat că ”nu trebuie să așteptăm să recuperăm banii din vânzarea de bilete”. ”Noi investim pentru binele cetățenilor, pentru ca oamenii să beneficieze de facilități. Biletul va fi modic. Tunurile vor funcționa și în 24 de ore putem asigura 30 cm de zăpadă pe toată pârtia, care rezistă și apoi se completează, se poate schia toată iarna dacă nu plouă și nu avem temperaturi de vară. Pârtia va avea și bob de vară, și posibilitatea de karting și accesorii pentru urcarea bicicletelor până sus. Plus că un tobogan ne-ar da unicitate, nu mai există în țară, se poate realiza. Pârtia este destinată în special copiilor, tinerilor, ar trebui să facem ca în Austria, Elveția, Franța, unde copiii sunt duși pe pârtie să învețe să schieze”.
Anul acesta, Primăria Bistrița alocă 7.021.000 lei de la bugetul local și 14.327.000 lei din creditul bancar pentru pârtia de schi, care costă în total 23,5 milioane lei, din care s-au făcut în 2015 lucrări de 3.632.000 lei. 961.000 lei costă branșamentul electric.
Primarul Bistriței vrea ca orașul să se dezvolte în stil american: ”Nu îmi doresc un oraș cu zgârie nori, chiar nu îmi doresc acest lucru. Vreau ca Bistrița să păstreze farmecul acela medieval și clădirile să nu se înalțe foarte mult. Din păcate, a fost necesar într-o anumită perioadă să se construiască la înălțimi mai mari. Bistrița nu are o pădure de blocuri turn, cu mai mult de 10 etaje sunt doar câteva. Bistrița îmi doresc să se dezvolte în stil american, să se construiască case. Asta nu înseamnă că nu trebuie să se construiască și blocuri, mai ales că diferența de preț e semnificativă. Blocurile să le reabilităm termic, să le schimbăm și culoarea, să le dăm o culoare mai vie, mai veselă, să scăpăm de griul cu care ne-am obișnuit. Bistrița are nevoie de un mall. M-aș bucura să trecem de etapa mallurilor din afara orașului. Mi-aș dori un mall undeva în zonca centrală. Un mall bănuiesc că se va construi în zona pieței din Calea Moldovei, e locul în care cei care au venit recent au spus că ar dori să investească. Vom sprijini pe oricine dorește să investească într-un mall, acesta este trendul și trebuie să-l derulăm și noi”.
Foto arhivă: Ovidiu Crețu la schi pe Dealul Cocoșului
In urma cu cateva zile primarul Cretu se intreba contrariat, referitor la partia de schi, din Dealul Cocosului: „Mă întreb de ce la Piatra Neamț se poate, iar la Bistrița nu. Eu spun că se poate și la noi, va funcționa în regim de pârtie de oraș.” Ei bine, iata ca in Monitorul de Neamt, primarul Dragos Chitic a precizat că pentru partia de schi de pe Cozla trebuie schimbată destinatia avînd în vedere că ultimele sezoane de iarnă au fost sărace în zăpadă, iar dacă a fost să ningă, stratul de omăt a rezistat pînă la primele zile în care a iesit soarele si s-a încălzit. Chiar si în iernile în care a fost frig timp mai lung, pîrtia a fost tinută în stare de functionare cu ajutorul tunurilor de zăpadă, care zile în sir au produs zăpadă artificială, iar asta a însemnat cheltuieli imense de electricitate si apă. Si oricum, clientii tot putin stăteau pe schiuri pe Cozla.
De aceea, în acest sezon, chiar să fi fost amatori de schiat, nu erau bani pentru plata apei folosită la producerea zăpezii artificiale.
Ei bine, un vechi proverb spune: “inteleptul invata din greselile altora, desteptul invata din greselile proprii, iar prostul nu invata niciodata.”
.
Un articol din Der Spiegel edificator despre „viitorul” pârtiei din Wonderland:
Klimawandel: Regierung gibt zwei Drittel der deutschen Skigebiete verloren
Schimbarea climei: Guvernul declară pierdute două treimi din teritoriile de schi germane
Axel Bojanowski
Doar una din zece stațiuni de schi din Alpi și Munții Mijlocii(MItetlegebirge) vor avea condiții de zăpadă ‚asigurata‘ – este prognoza guvernulului federal in urma informațiilor obținute de Der Spiegel online. Prin urmare, chiar zăpadă artificială nu este o ‚salvare‘.
Schimbările climatice vor limiata extrem turismul de schi din Germania. Guvernul federal se așteaptă ca în curând numai una din zece zone de schi va fi cu ‘garantzie’ de zăpadă în Germania.
O treime din stațiunile de schi în Alpi și lanțuri muntoase scăzute ar putea fi, eventual, menținută cu zăpadă artificială – după cum se menționează în răspunsul guvernului la o cerere a grupului parlamentar al Verzilor, prezentata Der Spiegel.
La o încălzirea globală medie a aerului la suprafață de două grade fata de secolul al 19-lea,altitudinea minima a zăpezii din această țară să se deplaseze cu 300 de m în sus, conform documentului. Deja, jumătate din toate stațiunile de schi din Germania a trebuit să se bazeze pe zăpadă artificială.
Măsurătorile au arătat că regiunea alpină se încălzește foarte repede. Acolo, temperatura a crescut din secolul 19 aproximativ de două ori mai rapid ca media globală: Cu două grade în regiunea Alpilor a crescut temperature medie,față de încălzirea medie globală de un grad. La o crestere a temperaturii medie globale la un alt nivel Grupul interguvernamental al ONU așteaptă o încălzire mai puternică în Alpi; tendința actuală va continua.
In doar ultimii 25 de ani, zona glaciară din Germania s-a redus la jumătate, a precizat guvernul federal.
Prognoze incerte
În timp ce ghetzarii se topesc, continua să ningă: din anii 70 în Germania în stațiunile de schi pe scară largă zilele cu min 30cm de zapada nu s-au redus. în ciuda încălzirii , opinia guvernului federal.
Cu toate acestea, unele locuri au mai puțină zăpadă decât în trecut : mai puțină zăpadă este în zona Berchtesgaden(altitudine 800 m) care totuși mai are zăpadă mai mult de o sută de zile pe an. Chiar Erzgebirge(altitudine 1000-1200 m) cu o medie anuală de 97 de zile de zăpadă și a regiunii Zugspitze (2900 m) cu 124 de zile a arătat o ușoară tendință descendentă.
Guvernul se referă, în observațiile sale pe rapoartele Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice, OECD și Clubului Alpin german. Cu toate acestea, previziunile climatice sunt supuse incertitudini considerabile: Pe de o parte, cunoașterea sistemului climatic este incompletă, pe de altă parte, nu este clar cât de mare este efectul de seră.
Prin urmare, încălzirea poate fi ușoară sau puternică – ascunde totuși riscuri semnificative, se afirmă în panoul ONU privind schimbările climatice.
Schimbările climatice omise?
Având în vedere previziunile, politicianul verde Markus Tressel critică pe cei responsabili: „De ani de zile, guvernul federal și guvernul bavarez a omis schimbările climatice, atunci când vine vorba de turismul de iarnă”, a spus Tressel. „Cele câteva măsuri de adaptare vin prea târziu, chiar dacă efectele au fost cunoscute de mulți ani.”
În loc de a se adapta la clima așteptată și de a stimula nou potențial turistic, dependența economică ar fi promovată de turism de schi, a spus Tressel. Fiecare investiție suplimentare în infrastructura de schi în Germania ar fi o greșeală. „ne amenință un declin masiv în locuri de muncă”, crede membrul al Grünen din Bundestag.
Având în vedere schimbările climatice, este necesar să se caute forme alternative de turism de iarnă. Dezvoltarea, cu toate acestea, este deja în mișcare, multe comunități montane fac publicitate acum cu peisaje montane verzi de hiking.
Domnule gaita a fost in austria, poate sa rezolve cu administrarea pensiuni de acolo sau sa schieze.