Ovidiu Creţu: Problema plăţii taxelor cu cardul, rezolvată. Balul culturii, exclusiv din sponsorizări

Înaintea şedinţei Consiliului Local, primarul Ovidiu Creţu a răspuns interpelărilor. Consilierul municipal PER Alexandru Toniuc a vrut să ştie când se vor putea plăti cu cardul taxele şi impozitele locale, de ce trenează lucrările la sensul giratoriu de pe Panait Cerna şi s-a declarat nemulţumit de conceptul Balul culturii bistriţene, întrebând care au fost costurile de organizare a evenimentului.

”Am semnat un contract cu Banca Transilvania, în câteva zile se va rezolva şi la noi problema plăţii cu cardul. A mai fost în urmă cu vreo şase ani, în primul an au plătit cu cardul vreo trei persoane şi nu era rentabil. Sensul giratoriu de pe Panait cerna exte executat de CML, termenul de finalizare era ianuarie, dar în astfel de proiecte apar şi probleme, cum ar fi lipsa materialelor şi trebuie să acceptăm şi decalarea termenelor finale. Am preferat să decalăm pentru luna iunie, pentru ca lucrările să se facă pe timp călduros şi să avem garanţia fiabilităţii. Legat de parcările din Bistriţa, noi taxăm cu telefoanele mobile. Sunt mai mulţi cetăţeni care au maşină şi telefon decât cetăţeni care au card. Pentru Balul culturii bistriţene au existat sponsorizări, care au permis ca organizarea să nu se facă din bani publici, s-a făcut sub această formă, deci nu din bani publici”, a spus Creţu.

Consilierul local Gheorghe Tuţă (PDL) a spus că PDL va susţine alocarea banilor de la bugetul pe 2014 pentru proiecte cum ar fi realizarea canalizării pe str. Mihai Viteazul şi introducerea apei la Slătiniţa. ”Înseamnă că veţi vota bugetul, că dacă nu votaţi bugetul nu le veţi vota nici pe acestea”, a replicat primarul Ovidiu Creţu. ”O să vedeţi”, i-a răspuns Tuţă.

În prima şedinţă din 2014, una ordinară, Consiliul Local Bistriţa a aprobat proiecte de hotărâre privind ”stabilirea planului de lucrări de interes local aferent anului 2014 pentru persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor social conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare”, ”aprobarea prelungirii duratei contractului de închiriere încheiat între municipiul Bistriţa şi Parohia Evanghelică C.A. Unirea, pentru imobilul în suprafaţă de 444 mp şi terenul aferent în suprafaţă de 360 mp, situat în localitatea componentă Unirea nr. 267, cu destinaţia de Şcoală Generală”, ”aprobarea prelungirii duratei contractelor de închiriere încheiate cu unele asociaţii şi fundaţii din municipiul Bistriţa” (Asociaţia Folclorică ”Balada”, Societatea Filatelică ”Bistriţeana”, Asociaţia ”Rotary Club”, Asociaţia ”22 Decembrie 1989”, Reuniunea Culturală a Meseriaşilor Unguri, Asociaţia Social Democrată a Romilor Ardeleni, Asociaţia Handicapaţilor Fizic, Uniunea Judeţeană a Pensionarilor) şi ”aprobarea participării unei delegaţii a municipiului Bistriţa la întâlnirea din oraşul Wels, Austria, în vederea semnării Memorandumului de colaborare între cele două oraşe, în perioada 27.02-03.03.2014”.

Primarul Ovidiu Creţu a fost împuternicit să semneze Memorandumul între oraşele Bistriţa şi Wels, costurile deplasării delegaţiei, din care vor mai face parte viceprimarul Ioan Peteleu (PNL), consilierii locali Camelia Tabără (PSD) şi Florin Taloş (PP-DD), fiind de 4.550 de lei.

Ce prevede Memorandumul care va fi semnat de primarii Ovidiu Creţu şi Peter Koits: ”Urmare a interesului de colaborare instituţională începută încă din iunie 2013 intre oraşele Bistriţa şi Wels, la momentul actual, se concretizează acest memorandum. Acesta contribuie în final la încheierea oficială a unei înfrăţiri în septembrie 2014. Aceasta ar însemna pentru ambele oraşe apreciere şi distincţie. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, din ţinutul Nosei (Nösnerland), al cărui centru este oraşul Bistriţa, numeroşi membrii ai minoritaţii saşilor transilvaneni au fost nevoiţi să se refugieze în direcţia Austria sau Germania. Mulţi dintre aceştia au găsit în Wels o nouă patrie. Printre prevederile documentului final de înfrăţire, pentru un parteneriat funcţional şi prosper între oraşele cu aceleaşi drepturi, ar putea să se numere, de exemplu şi următoarele: cetăţenii celor două oraşe să se respecte reciproc, să cunoască cultura, educaţia si tradiţiiile lor; crearea de condiţii-cadru astfel încât locuitorii ambelor oraşe să colaboreze creativ şi să găsească soluţii la diferite provocări din varii domenii; instituţii de educatie şi cultură, asociaţii, organizaţii ale cetăţenilor să-şi acorde sprijin reciproc şi să profite de pe urma oportunităţilor create de posibilităţile obţinerii de finanţări în cadrul unor proiecte europene comune; sprijinirea şi susţinerea iniţierii de contacte economice şi conlucrarea între agenţi economici din cele două oraşe (în acest sens, dorim să ne concentram în special pe acele firme care beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii Europene); organizarea de diferite evenimente, care să pună în valoare parteneriatul dintre Bistriţa şi Wels; în calitate de membrii ai Uniunii Europene, intenţionăm să depunem toate eforturile care să contribuie la pacea, prosperitatea şi consolidarea unitaţii europene”.

În septembrie a.c., Wels va deveni al şaselea oraş înfrăţit cu Bistriţa, după Besancon (Franţa), Zielona Gora (Polonia), Columbus (SUA), Herzogenrath (Germania) şi L’Aquila (Italia). Bistriţa are relaţii de colaborare cu oraşele Cottbus (Germania), Montreuil (Franţa), Forshaga (Suedia), Edinburgh (Marea Britanie), Montecatini-Terme (Italia) şi Kerkrade (Olanda).