Criza de muncitori calificaţi îşi spune cuvântul tot mai mult şi în Bistriţa-Năsăud. Neavând altă soluţie, o fabrică din judeţ a ajuns să angajeze muncitori care nici măcar nu au absolvit încă şcoala profesională. Atraşi însă de banii mai mulţi pe care îi pot câştiga în străinătate, tinerii nu stau prea mult în ţară pentru salarii de 1500 de lei lunar, a spus maistrul Leon Moişan de la Prundu Bârgăului la o dezbatere pe tema învăţământului profesional.
„Noi facem practica în RAAL (Prundu Bârgăului -n.r.). Setea mare de forţă de muncă din RAAL ne obligă să facem muncitori în două zile dacă se poate, iar acest lucru se întâmplă acum. Erau de exemplu şase femei venite de pe Bârgău care dădeau probă de lucru să se angajeze sudoriţe. Eu am zâmbit pentru că e specialitatea mea sudura. Le-am spus că ne vedem în laborator”, a relatat Leon Moişan.
Potrivit maistrului, RAAL a angajat numai în acest an şcolar 6 sau 7 elevi de la profesională, specialitatea sudură. „Dacă au 18 ani lucrează opt ore, dacă nu au împlinit 18 ani, lucrează 6 ore. Dimineaţa copiii vin la curs, după-amiaza sunt în fabrică. Aşa se face o legătură între unitatea de învăţământ şi fabrică. Copiii aceştia au un viitor fiindcă lucrează efectiv. E un lucru bun. De exemplu, sunt copii care sunt specializaţi pe roboţi şi le place foarte mult. Acolo scapă de telefoane pentru că butonează roboţii. Am un copil care voia să se facă preot. Îmi spunea că mergea cu preotul din sat cu crucea şi că asta îi place, termină şcoala profesională şi acolo se duce. Când l-am dus la robot, l-a angajat pe loc şi nu mai vrea să meargă la preoţie”, a spus Leon Moişan.
Potrivit acestuia, mulţi tineri se angajează doar pentru câteva luni şi apoi tot pleacă. „Îşi fac un ban ca să aibă de plecare şi nu mai stau în ţară. Aici e partea mai proastă. Au prieteni care sunt plecaţi şi îi conving să meargă la ei, să-şi câştige bani de o maşină. Un sudor câştigă în străinătate peste 2000 de euro, iar aici minim pe economie la început, adică 1500 de lei. Din ultima promoţie care a terminat acum trei ani, au plecat 4-5. Au lucrat efectiv în RAAL, au fost angajaţi şi după un timp au plecat. Vin de sărbători câte un pic, au maşini, au ce le trebuie, stau puţin şi pleacă iar. Părerea mea este că trebuie făcut un contract de şcolarizare cu ei cum era înainte. Să primească bursă de studii, dar să fie obligaţi ca, la absolvire, să stea trei ani să lucreze pentru firma care i-a plătit bursa. Aşa era la Comelf când făceam înainte practică. Am făcut vreo 25 de contracte cu domnul Stoian. Dacă nu stăteau să lucreze, elevii erau obligaţi să returneze banii din burse. Acum nu mai există acest gen de contract”.
În prezent însă, Comelf, deşi duce lipsă de forţă de muncă, nu mai angajează elevi, cu toate că cei care frecventează şcoala profesională de la Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Bistriţa ar fi interesaţi. Conducerea firmei a spus că va analiza posibilitatea să-i încadreze.
Solutia se vede si in articol. Daca locul de munca este destul de atractiv, omeni raman. Daca este doar de umplutura fara nicio raspundere sau creativitate involvata, pleaca.
Nu reusisti cu forta, adica contracte cu obligatia prelungita.
Faceti locuri de munca si calificarea mai interesante, mai cu responzabilitate, oferiti perspective, rasplatiti inovarea, creativitate la loc de munca.
Tinerii care nu au împlinit 18 ani, ar trebui să fie scutiți de plata impozitului pe salarii, CAS şi CASS. Nu cunosc legislația în domeniu din România.
Tânărul merge la liceu în fiecare zi de la 8-14.
Munceşte la Kaufland în fiecare miercuri între orele 16-20 (40 lei brut) şi în fiecare sâmbătă între 8-16 (80 lei brut).
Intr-o lună câstigă 120 lei x 4 = 480 lei
Dacă mai plăteşte şi dări către stat de 40% din cât câstigă, nu prea mai are rost să se obosească, să facă un ban de buzunar.
Eu zic că este foarte bine ca elevii să meargă la şcoală şi să muncească 12 ore pe săptămână la Kaufland sau la H&M.
E o idee foarte buna. Nu numai tinerii pana in 18 ani ci si tinerii care sunt studenti sau la alte forme de invatamant, chiar daca au depasit 18 ani, sa zicem pana la 24 de ani. In cazul acestora, taxele pe salarii sa fie zero, eventual numai daca sunt cu norma partiala.
In anii trecuti nu ar fi putut fi implementata o astfel de masura, deoarece ar fi pus in pericol locurile de munca ale celor care nu se incadrau sa beneficieze de scutire. Dar acuma, datorita lipsei fortei de munca, s-ar putea implementa cu succes scutirea de taxe si contributii pentru elevi si studenti, pana in 24-25 de ani. Ar trebui modificat si in codul muncii, pentru a introduce separa acest gen de contracte de munca. Ideea ar fi sa se poata angaja chiar si de la varsta de 14 ani, cu acordul parintilor, sa se stabileasca un numar maxim de ore in functie de varsta (pentru cei sub 18 ani), sa se stabileasca un salariu minim – cel mai bine ar fi plata la ora. Taxe sa nu fie deloc, netul sa fie egal cu brutul. In acest fel, tinerii ar face experienta inca din timpul studiilor si ar deveni si mai responsabili. Evident ca anii respectivi nu s-ar numara la pensie, deoarece nu au cotizat.
Poate iau liberalii aceasta idee si fac initiativa legislativa, ar fi un plus pentru ei.
in Romania solutia ar fi neimpozitarea muncii. astfel s-ar rezolva multe probleme , inclusiv munca la negru.
dar daca avem penali la conducerea acestei tari…….ce sa facem noi ??
in romania si munca la negru e impozitata
imagineaza-ti ca unul de la budacu de sus care lucreaza la negru pentru 1000 lei , merge la un magazin si cumpara de 600 lei mancare si 400 de lei abonamentul sau motorina plateste la STATUL ROMAN care nu-ti asigura nici un gram de sanatate urmatorii bani… TVA 600×19%=300 lei si 400×60%accize, tva, taza drum=240 lei
IN TOTAL EL DA LA STAT 550 LEI
Ce se întâmplă dacă nu impozitezi munca? Statul nu mai are bani.
– medicamentele nu vor mai fi compensate
– o vizită la medicul de familie te va costa 50 lei
– grădinița fiului tău te va costa 500 lei
– transportul în comun nu va mai fi subvenționat si va costa 5 lei
– CSM Bistrira se desfiintează
– Cinematograful se inchide
– Biletele de intrare la ştrand vor costa 20 lei.
– Intrarea la muzeul județean va fi 20 lei
– Azilul de bătrâni se închide
– Casa de copii se inchide
– Centrele socio-medicale se închid
– Cabinetele stomatologice din şcoli se inchid.
– nu mai deszăpezeste nimeni şoselele
Munca trebuie impozitată, iar nivelul actual de impizitare de cca. 40 % este unul normal. Nici mic, nici exagerat de mare. Se incadrează în media europeană.
Impozitul pe munca e foarte mic, de doar 10%, celelalte sunt contributii pentru sanatate si pentru pensie.
Contributia pentru pensie este de 25%, iar pentru sanatate de 10%, ceea ce cred ca ne plaseaza in randul tarilor cu cele mai mici taxe pe munca.
in toate tarile „e impozitata” munca la negru, dupa modelul prezentat de un comentator mai sus, TVA este in toate tarile.
nu este adevarat dl ADrian. nu confundati impozitarea muncii cu impozitul pe profit.
sint dezamagit ca nu vedeti diferenta clara.
si asta numai si numai ptr faptul ca va vad mai dezghetat in ale economiei.
#pentru raul…………….!!! domnule in principiu aveti dreptate, in teorie.
in practica …………….este altfel.
din pacate articolul este teorie
de fapt, in realitate este cu totul altceva
am fost angajat in raal inginer cu salariu minim pe economie pentru studii superioare
lucram la fel de mult ca restul ex-colegilor
sincer nu prea s-a meritat sa lucrez pentru firma respectiva pentru ca banii erau putini si munca era multa
am ajuns sa imi caut de lucru si am gasit si casier cu salar mai mare decat inginer in raal
raal-ul nu a investit nimic in mine si vreau sa spun ca asa sunt angajatii romani
trag tot ce pot de pe pielea omului, el sa lucreze, sa nu ceara training ca ala ii pe bani, sa stea si peste program neplatit si daca nu s-ar duce in concediu ar fi perfect
un contract ar trebui sa semneze managementul firmei cu fiecare salariat ca nu-l va lasa sa moara de foame si ca salariu negociat ii intreg si nu in functie de luni 80-95%… au fost sarbatori cand salariu era 100%
o sa mai bage patroni munca pe bani astia ca se pleaca pe rupte
acum e cazu ca salariati sa ceara crestereri europene .
cerere si oferta
Mai terminati cu asistatii. Sunt 400 in tot judetul.
Solutia e data de omul de ra RAAL: salariu mai mare ca cel minim. Noroc cu emigratia, mai pune o presiune pe precaritatea asta extrema a patronatului.
Vedeti de ce este buna UNIREA ? Vom putea aduce moldoveni, adica romani la munca cu salarii ca ale noastre care oricum sunt mai mari ca in BASARABIA. Elevii sa invete si pe urma la munca dupa ce si-au insusit cunostinte noi. Mai mult decat atat vom putea renunta la forta de munca ca si nepalezi, chinezi, si alti asiatici. Potentialul uman din Basarabia este destul de valoros, avand in vedere ca stiu cat de cat limba si nu sunt prosti deloc moldovenii, ba chiar mai talentati decat restul.
nimeni nu munceste la 16 ani de placere , ia mai dute la prasit oligofrenule, penalule
pai in germania iau 3000 euro net in sudura pentru ce sa ma mai intorc la raal cu 1500 lei traiti voi o lunaa sa vezi ce fain e trebuie sa mai iei imprumut ca satiajunga