Cantitatea de deșeuri colectată selectiv a crescut exponențial în Bistrița-Năsăud, mai ales după ce oamenii au primit bani pentru ambalajele returnate. Anul trecut, s-au reciclat peste 5000 de tone de deșeuri, cea mai mare cantitate prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR).
”Anul trecut, în județ am reușit să reciclăm undeva la 5100 de tone de deșeuri reciclabile, împreună cu cei din Sistemul Garanție-Returnare (SGR). Noi, ADI, am trimis la reciclare circa 2300 de tone de deșeuri (45% din cantitatea totală – n.r.), am vândut la reciclatori și am încasat undeva la 2 milioane de lei, am plătit impozitul aferent și TVA și urmează să dăm acești bani înapoi primăriilor în funcție de cantitatea de reciclabile pe care au predat-o. Practic, vom da UAT peste 1,5 milioane de lei, bani care au rezultat din activitatea comercială desfășurată de ADI. Primăriile sunt obligate să folosească acești bani tot în sistemul de management al deșeurilor. De asemenea, RetuRo a trimis la reciclare 3000 de tone de deșeuri (55% din cantitatea totală – n.r.). Per total, este o cantitate mult mai mare decât acum 5-6 ani când cantitatea era la 200-300 de tone pe an”, a spus Cristian Niculae, directorul ADI Deșeuri într-o emisiune la postul local AS TV.
De asemenea, s-a mai trimis la valorificare energetică o cantitate de 1500 de tone de deșeuri la Aleșd.
”Acolo este o fabrică de ciment care folosește aceste deșeuri pentru procesul tehnologic de fabricare a cimentului și se consideră tot o deviere de la depozitare. Practic, acele 1500 de tone nu le-am mai trimis la Tărpiu, pe groapă, ci le-am trimis la valorificare energetică. Ne propunem anul acesta să ajungem la 3000 de tone. Cele mai mari costuri le avem cu transportul deșeurilor în Bihor, la 240 de km, dar e mai puțin decât taxele penalizatoare pe care le-am plăti pentru fiecare tonă depozitată pe groapă pentru că în prezent, pentru fiecare tonă de deșeuri depozitată pe groapa de la Tărpiu, se plătește 160 de lei contribuție pentru economia circulară și 50 de lei către AFM. Practic sunt 210 lei pe care plătești, plus faptul că umpli groapa mai repede, dacă depozităm pe groapă. Trimițând la Aleșd ne costă jumătate. Economisim niște bani, plus că nu umplem groapa de la Tărpiu”, a mai adăugat Cristian Niculae.
El a menționat că reciclarea în județ merge de la an la an tot mai bine: ”Toate acestea se datorează campaniilor de informare și conștientizare pe care le desfășurăm an de an, datorită organizării, unui program stabilit pe care nu îl mai schimbăm, lumea a început să se obișnuiască cu colectarea separată în propria gospodărie și să le predea operatorului care le ridică, la rândul lui, tot separat. Dacă mai demult erau accidente și se ridicau două fracții în aceeași mașină, acum, acest lucru sper că nu se mai întâmplă. Când vom constata acest lucru, vom sancționa operatorul, dar nu cred că mai este cazul. Și programul pe care l-am făcut este în așa fel încât, de la o singură gospodărie, se ridică o singură fracție într-o zi, iar oamenii, nescoțând afară decât un singur tip de pubele, operatorul nu poate ridica decât ce scoate cetățeanul. Un rol important l-a avut și colectarea de la poarta casei. Cetățeanul care locuiește la casă nu mai e nevoit să ducă deșeurile la distanțe considerabile și să facă mai multe drumuri, deci e o colectare mai facilă. Foarte importantă a fost monitorizarea pe care am făcut-o operatorului prin Corpul de control pe care l-am înființat. Deja 6-7 județe au venit la noi să le spunem cum am făcut ca să-și înființeze și ei corp de control”.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Bistrița-Năsăud a obținut din vânzarea către reciclatori a deșeurilor colectate selectiv următoarele sume pe care le-a virat primăriilor: în 2021 – 1,5 milioane de lei, în 2022 – 2,2 milioane de lei, iar în 2023 – 2,5 milioane de lei, adică în total peste 1.2 milioane de euro, după ce ADI-ul a plătit statului TVA-ul și impozitul pe profit aferent.
Domnul Cristian Nicolae își arogă merite pe care nu le are. Spune: „am reușit să reciclăm undeva la 5100 de tone de deșeuri reciclabile, împreună cu cei din Sistemul Garanție-Returnare (SGR).” Dumnealui n-are nici o legatura, n-are nimic de-a face cu SGR-ul care funcționează paralel și separat pe cu totul alte baze, într-o cu totul altă organizare.
Doi la mană, pare că „oamenii au primit bani pentru ambalajele returnate”. Doar pare pentru că înainte să primească bani pe ambalajele returnate, oamenilor li s-au luat bani în plus pentru ambalaje. Mai precis 0,5 lei. Domnul Cristian Nicolae și asociația lui de bugetari ar trebui să micsoreze taxa pe care au impus-o cu contravaloarea colectarii a 3000 de tone de ambalaje pe care ei au inclus-o de la inceput in calcului tarifelor, deseuri reciclabile cu care ei nu mai au de a face ca ajung la SGR. Practic pentru colectarea acestora platim de doua ori: o data in magazin, 0,5 lei pe fiecare pet sau doza si inca o data la ADI.
Trei: dupa ce s-a laudat ca va micsora taxele cu contravaloarea reciclabilelor acum Niculae zice ca o da la primarie. Mai exact ia bani de la cetatean, de la privati, cu forta – taxe – nu pe baza de contract de prestari servicii si returneaza o parte la Stat, la Primarie. Bravo, Niculae! Sa-si mai dea primarul o prima si sa-si faca fluturasi electorali.
Patru: din 2300 de tone de „deseuri reciclabile” voi ati trimis 1500 la Alesd unde le-ati dat foc. Măi baiatule, asta nu e reciclare. E o mizerie, o porcareala!
Cinci: ce ati facut voi cu cele 4-5 tomberoane pe culori pentru cele 800 de tone reciclabile e un circ electoral pe bani multi. Niciodata banii irositi pe sutele de mii de tomberoane nu o sa fie recuperati. Dupa introducerea SGR-ului era suficient sa se faca colectarea pe doua fractii „umede si uscate”, ca oricum le bagati pe foc si ce mai era de scos din ele scoteati la statia de sortare de la Tarpiu. Plus ca se si plimbau mai putin masinile goale pe sate. Fractia uscată trebuia colectata in saci si ati fi transportat mai putin aer.
Dar, ce sa zic, una peste alta la pesedeul bugetar merge si așa. Sus propaganda de partid și de stat!
Alexandru, lucrurile nu stau chiar asa. Cand discutam de sticlele returnabile este una, dar aici discutam de tone de plastic pe care oamenii il selecteaza fie in pubelele ingropate, fie cei care stau la case, care au pubelele galbene. Gandeste-te ca zeci de tone de deseuri din plastic nu mai ajung in albiile raurilor! Si asta chiar este o realizare. Nu mai vorbim de ce inseamna de hartie si carton care din nou se recicleaza.
Oricât am vrea să fim de heitări, se vede de la o poștă că lucrurile se schimbă în bine în domeniul deseurilor, cel puțin in județul nostru! Restul sunt povești de babe bete. Fața de unde eram acum 10 ani când erau vreo 10 gropi de gunoi in județ, neconforme si asezate pe marginea râurilor, acum e lux.
Abia acuma este cum trebuia să fie când și de unde am pornit. Să nu jubilăm, că mai este mult până departe. La noi apropierea de normal pare o mare reușită (apropierea , venind de departe, pare mare).Educația, simțul natural (bunul-simț) este cheia tuturor marilor succese.
Ok,bună treabă ,dar nu pricep o chestie:De ce se returnează banii în UAT, să ce…nu mai bine compensează cu scăderea prețurilor la aceste servicii?cred ca ar fi cel mai corect,ca doar nu primăriile colectează și cetățenii.