Cum vrea Primăria să pună în valoare Cetatea Medievală Bistrița

Primăria Bistrița a comandat elaborarea documentației tehnico-economice pentru obiectivul de investiții ”Cetatea Medievală Bistrița – punerea în valoare a patrimoniului cultural”, valoarea estimată a proiectării fiind de peste 731.000 lei.

Municipalitatea vrea să acceseze fonduri europene pentru acest proiect, scopul fiind o creşterea medie a numărului anual de vizitatori la obiectivul de patrimoniu cu peste 5%: ”Continuarea dezvoltării zonei istorice prin punerea în valoare a zidului cetăţii ar duce la valorificarea unor spaţii neglijate în prezent şi unificarea centrului istoric”.

Reperele traseului Cetății Bistrița au fost identificate prin studiul “Punerea în valoare a Cetății Bistrița” – studiu arheologic elaborat de SC Creativ SRL. Lungimea aproximativă a traseului Zidului Cetății este de 2.500 m. Continuarea dezvoltării zonei istorice prin punerea în valoare a zidului cetăţii ar duce la valorificarea unor spaţii neglijate în prezent şi unificarea centrului istoric.

Principiile intervenţiei de regenerare urbană a traseului zidului: activarea unor spaţii care sunt în relaţionare cu zidul cetăţii ar duce la evidenţierea și valorizarea zidului medieval în contextul urban al orașului actual, modern; o reconstruire a zidului ar fi împotriva principiilor actuale de intervenţie asupra monumentelor istorice, astfel încât vor fi restaurate fragmentele de zid existente la această dată și va fi marcat în pardoseală (sau alte soluţii) traseul zidului acolo unde există indicii că acesta a existat în spaţiul public; zona intramuros adiacentă zidului cetăţii va fi tratată mineral (pavaj din piatră naturală – zona din vecinătatea Casei de Cultură ar putea deveni o curte a artelor prin eliminarea anexelor parazitare și redeschiderea accesului) iar zona extramuros va fi tratată verde (amenajarea unor spaţii verzi educaţionale în vecinătate, amenajări peisagistice etc); traseul zidului cetății pe bulevardul Republicii va separa țesutul urban vechi compact de ţesutul nou al vilelor și locuinţelor colective, va fi marcat traseul Zidului Cetăţii pe spaţiul public, intervenţiile făcându-se în întregime asupra căilor pietonale, pistelor de cicliști și a spaţiului verde.

Propuneri de intervenţie:

– Indicarea (semnalizarea prin aplicarea pe ziduri, marcarea în teren) în actuala configuratie a orasului, a zonelor de interes istoric și a traseului vechilor ziduri prin iluminat artistic, holograme, marcaje pe trotuare și alte mijloace de punere în valoare. Proiectul va cuprinde marcarea Zidului cetății în intregime prin intervenţii şi asupra spațiului public adiacent zidului, atât pe proprietate publică cât și pe proprietate privată, intervențiile făcându-se doar asupra proprietății publice. Soluțiile de marcare a zidurilor pe proprietate privată se vor face odată cu proiectul sau ulterior, de către proprietari

– Punerea în valoare a fragmentelor de zid păstrate sau identificate arheologic. În zonele unde porțiunile de zid există, se vor realiza zone de belvedere prin diferite mijloace

– Punerea în valoare a fortificațiilor medievale: a șanțului de apărare, a porţiunilor de zid care s-au descoperit în urma cercetărilor arheologice și care s-au conservat în situu sau a porților de intrare în cetate și a turnurilor de apărare

– Restaurarea și consolidarea fragmentelor de zid. În zonele în care zidul nu mai există se va realiza prin diferite mijloace o continuitate a acestuia astfel încât traseul cetății să poată fi vizualizat si parcurs în integralitate (marcarea zidului de incintă la nivelul pavajului stradal), expunerea componentelor arheologice in situ

– Punerea în evidență prin mijloace artistice a fortificațiilor – Reconstruirea Porţii Lemnelor – abordarea acesteia poate să fie și una modernă

– Amenajarea unor puncte de interes și de atracţie pentru locuitori și turiști pe traseul zidului cetăţii

– Devierea și relocarea rețelelor aeriene de energie electrică și gaze naturale de pe traseul zidului cetăţii, devierea eventualelor rețele de apă și canalizare de pe amplasament

– Se vor utiliza materiale specifice centrului istoric respectiv piatră, metal, cărămidă, de calitate superioară, culori care să pună în evidență patrimoniul construit

– Nu vor fi afectate lucrările executate prin proiectul Regenerare urbană – vor fi puse în valoare eventualele vestigii arheologice în cazul in care pe parcursul executării lucrărilor vor fi descoperite pe traseul zidului cetăţii

– Turnul Dogarilor va fi reabilitat și va fi inclus în circuitul turistic iar spaţiul din jurul acestuia va fi amenajat corespunzător zonei istorice și scopului de obiectiv turistic al turnului. Accesul în interiorul turnului va fi adaptat pentru persoane cu dizabilităţi. Se vor prevedea dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie)

– Pe spaţiile publice corespunzătoare din vecinătatea Zidului Cetății se vor amplasa statui (minim 5 sau grupuri de personaje din materiale specifice sau compatibile cu zona protejată), machete, holograme inclusiv bustul lui Georg Fischer, ce va fi amplasat în zona Colegiului Naţional ”Liviu Rebreanu”

– Dotări cu mobilier urban: bănci, coșuri de gunoi, panouri de afișaj, semne de circulație, jardiniere, indicatoare stradale și turistice, elemente de signalistică, etc.

– Realizarea unui sistem de iluminat public pe acest traseu cu utilizarea de stâlpi de iluminat specifici zonelor istorice (corpuri de iluminat cu leduri)

– Realizarea unui sistem de supraveghere video a spațiilor publice. Prin proiect se va propune un sistem de iluminat artistic care să evidențieze fortificațiile

– Reconstruirea Porții Lemnelor pe amplasamentul din zona str. Liviu Rebreanu, Piaţa Unirii, Bistricioarei, pe fostul amplasament. Se vor utiliza imaginile vechi din arhivă. Marcarea Porții Spitalului și Porții Ungurești. Spaţiile de circulaţie publice respectiv traseul zidului Cetăţii vor fi modernizate și adaptate pentru persoanele cu dizabilități. Proiectul va prevedea crearea de facilităţi / adaptarea infrastructurii/ echipamentelor pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, eficiență energetică, egalitate de gen (de ex. panouri informative pentru nevăzători, becuri de tip led, senzori de mișcare, etc.)

– Se vor folosi mijloace moderne pentru punere în valoare a elementelor de arhitectură, arheologice, etc.

Documentația se va corela cu proiectele de reabilitare străzi din centrul istoric, proiectul de amenajare pistă de cicliști din această zonă, cu proiectul ”Regenerare urbană a centrului istoric Bistrița”. Toate intervenţiile în ansamblul urban fortificat vor fi tratate unitar, va fi realizat un concept de ansamblu în care vor fi preluate celelalte proiecte aflate în derulare sau la stadiul de studiu de fezabilitate, ale municipalităţii, respectiv regenerarea urbană, proiectele de amenajare străzi în centrul istoric, etc.

Oraşul medieval Bistriţa, fortificat în secolele XV-XVI, este orientat pe direcţia est-vest – nord-sud de-a lungul râului Bistriţa. Reţeaua stradală păstrată integral până astăzi prezintă două artere majore paralele care legau cele două accese importante în oraş de la vest la est, astăzi străzile N. Titulescu continuată cu L. Rebreanu şi Gh. Şincai continuată str. Dornei, ambele artere tangente la actuala Piaţă Centrală. Pe direcţia nord-sud legăturile erau asigurate mai ales prin pasaje înguste. Pe această direcţie oraşul avea o dimensiune mai mică, cca. jumătate din distanţa direcţiei est-vest, şi, mai ales, nu existau accese importante în cetate care să determine o axă importantă de la nord la sud. Pasajele existente şi astăzi au preponderent o circulaţie pietonală datorită îngustimii lor şi asigură legătura între nordul şi sudul oraşului.

Frumoasa cetate cu şanţuri cu apă, cu ziduri de piatră, turnuri şi porţi fortificate a fost demolată parţial în secolul al XIX-lea. În conformitate cu hărțile vechi ale oraşului au fost identificate următoarele zone ale traseului zidurilor de la vechea cetate de secol XV: 1) Fragment de zid înglobat în gardul de incintă de pe latura de nord-est de la Protopopiatul Ortodox (Piaţa Unirii nr. 9), zid înglobat in gardul de pe latura de vest a parcelei din strada Liviu Rebreanu nr. 59 (Direcţia Muncii) si parcela nr. 57 (proprietate privată); 2) În strada Liviu Rerbreanu ]ntre imobilele nr. 57 – 59 și blocul 56 se află vechiul perimetru al Porții Lemnelor; 3) Strada Ecaterina Teodoroiu pe latura estică și sudică păstrează vechiul traseu al zidului de apărare; 4) Între strada Barbu Lăutaru și spațiul din fata Casei de Cultură fragmentele de zid sunt cuprinse în zidurile caselor și a gardurilor de la limita de proprietate; 5) În spațiul din fata Casei de Cultură se află Turnul Rotarilor și Poarta Broaștelor; 6) Zidul din curtea Casei de Cultură se intersectează cu parcelarul privat, până la intersecția cu strada Dogarilor; 7) Strada Dogarilor păstrează fragmente de zid la limita cu Parcul Municipal și cu parcele private (în unele cazuri zidul medieval a fost înglobat în clădiri proprietate privată). Pe alineamentul acestei străzi se păstrează şi Turnul Dogarilor şi fragmentul de zid refăcut în urma unei restaurări din secolul XX; 8) La intersecția străzii Nicolae Titulescu cu str. Dogarilor se află vechea Poartă Ungurească; 9) Pe alineamentul vestic al străzii Dogarilor între str. N. Titulescu și str. Gh. Șincai a fost identificată continuarea zidului de apărare medieval; 10) La nivelul străzii George Coșbuc, la capătul parcelei cu nr. 28 (latura de vest) ar putea să fie identificată centura a doua din fortificaţia medievală; 11) La intersecţia străzii Gheorghe Șincai şi străzile Dogarilor şi Mihai Eminescu se află Poarta Spitalului; 12) Traseul bd. Republicii este latura de nord a Cetăţii Medievale, zonă în care nu s-au mai păstrat fragmente de zid, acesta a fost demantelat între anii 1855 și 1870 perioadă în care s-a extins trama stradală; 13) Colțul de nord-est din Piața Unirii, cu zona imobilului nr. 7 (frontul secundar estic) și până la blocul 3 Piața Petru Rareș, inclusiv zona din spatele acestui bloc, până la zidul de incintă de la Biserica Ortodoxă oferă un alt fragment din vechiul zid.

Foto: bistritaturistica.ro