Ciocănitoarele au limba aproape cât jumătatea corpului, iar la cap un os cartilaginos care are rolul de a reduce efectele şocurilor produse de izbiturile ciocului.
Acestea sunt doar câteva din informaţiile care apar în „Ghidul ciocănitorilor din Parcul Naţional Munţii Rodnei”, editat de Clubul Darwin Scatiii (Siskins) – Anieş în colaborare cu Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei.
Autorul lucrării, învăţătorul Ilie Hoza din Anieş, spune că acesta face parte din proiectul Darwin şi vine în sprijinul iubitorilor de natură, dar şi în ajutorul ornitologilor, fiind o lucrare ştiinţifică amplă.
“Din 11 specii cunoscute în Europa, zece trăiesc şi în România, şi toate aceste zece specii au fost evidenţiate şi în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Lumea ştie puţine despre ele, dar sunt nişte creaturi fascinante, de o frumuseţe aproape perfectă. Din cele zece specii, nouă sunt sedentare, iar una migratoare. Aceste păsări au limba aproape cât jumătatea corpului, iar la cap un os cartilaginos care are rolul de a reduce efectele şocurilor produse de izbiturile ciocului. Dacă vreţi, un fel de amortizoare!”, scrie Ilie Hoza.
Potrivit sursei citate, nu mai puţin de şase specii de ciocănitoare pestriţe trăiesc în Munţii Rodnei, ca şi în arealele altitudinale colinare şi de câmpie. O specie de ciocănitoare, cea cu spatele alb, trăieşte la altitudini de peste 800 m, iar o alta, numită “picus tridactilus”, are numai trei degete, fiind considerată o relicvă din trecutul îndepărtat.
Ghidul este rodul studiilor întinse pe patru ani ale autorului metoda de lucru fiind de fişare, de urmărire şi de pândă, de identificare şi observaţie.
Foto: sithunedoaratimisana.ro
Adaugă comentariu