Despre situaţia viilor şi livezilor din judeţ am discutat cu Silviu Griger, coordonatorul Unităţii Fitosanitare Bistriţa, instituţie care execută controlul fitosanitar al plantelor şi emite certificate fitosanitare pentru export.
„Înainte de Revoluţie, la Lechinţa erau 1500 de hectare de terenuri cultivate cu viţă-de-vie. Acum mai sunt doar 17 hectare cultivate. 
O firmă din Austria face însă o investiţie şi va cultiva vreo 20 de hectare de teren tot cu viţă-de-vie. Mai este un italian care are vreo 40 de hectare. De acum încep să vină mai mulţi acum interesaţi să facă viticultură. În total, cred că avem în jur de 100 de hectare cu viţă-de-vie nou înfiinţată. În trecut, vă spuneam că am avut 1500 de hectare numai la Lechinţa, dar mai erau şi la Teaca vreo 400 de hectare, la Dumitra şi în alte localităţi. Nu-mi aduc aminte exact fiindcă nu lucram la IAS. Pe aceste terenuri, se cultivau mai mult Fetească Albă, Festească Regală, Muscat etc. Erau struguri mulţi pentru vin şi mai puţini pentru masă”, a spus el.
În ce priveşte pomicultura, potrivit lui Silviu Griger, în judeţ avem doar câţiva producători importanţi care pot fi număraţi pe degetele de la o mână.
„Pombis tot creşte suprafeţe cultivate şi face pomicultură performantă. Este Miro SA care a făcut investiţii europene şi are ferme moderne, sistem superintensiv, este Octavian Drăgan la Ghinda care face performanăţă, plantaţii intensive cu irigaţii şi tehnologie de ultimă oră şi RAAL-ul. Aşteptăm fondurile fiindcă, de la anul, e vorba să se facă reconversie pe pomicultură. Sunt mulţi care încep să se informeze ca să se apuce de plantat. Sperăm să ajungem la suprafaţa pe care am avut-o acum peste 20 de ani, respectiv de 17.000 de hectare cultivate cu pomi fructiferi. Despre Staţiunea Pomicolă se ştie deja că e în regres pentru că a pierdut terenuri şi nu are bani. Acum, avem cultivate cu pomi fructiferi în jur de 2500-3000 de hectare de teren”, a declarat Silviu Gringer.
Viticultorii au primit deja fonduri europene pentru restructurarea plantaţiilor, în timp ce pomicultorii au fost tot puşi pe lista de aşteptare. România va avea un subprogram destinat pomiculturii, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, spune ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “Există deja un angajament la nivelul Ministerului Agriculturii, avem pentru sectorul pomiculturii un grup de lucru. (…) Există deja o decizie la nivelul Ministerului Agriculturii de a avea pentru următorul program naţional de dezvoltare pentru 2014-2020 trei subprograme. (…) Primul subprogram va fi pentru sectorul de lapte (…), o altă prioritate va fi să-i ajutăm pe cei din zonele montane şi submontane (…), iar pe de altă parte va fi un subprogram special pentru sectorul pomiculturii”, a declarat Daniel Constantin în cadrul unei conferinţe pe tema relansării pomiculturii din România. Ministrul spune că România încă are un mare potenţial în domeniul pomiculturii, chiar dacă rezultatele economice nu sunt mulţumitoare. Constantin crede că este necesară finanţarea afacerilor din bazinele pomicole în sistem integrat, de la etapa de producţie, până la etapa de desfacere.
“Vom finanţa prin subprogram astfel de afaceri integrate, afaceri în care nu finanţezi doar producţia sau doar colectarea sau doar marketingul, ci integrat, pe tot lanţul de producţie, ca să ne asigurăm că tot ceea ce producem poate să ajungă la un preţ competitiv, pe piaţa internă sau externă”, a mai precizat Daniel Constantin.
Cristiana Sabău
Chiar daca nu reprezinta o zona viticola importanta, judetul Bistrita-Nasaud era remarcat pentru vinurile de calitate produse in podgoriile de la Lechinta si Teaca.
Sa nu uitam insa de renumitul vin Steininger produs din strugurii proveniti din viile de la Viisoara localitate al carei nume se trage tocmai de la viile plantate de sasii stabiliti in imprejurimile Bistritei. Din pacate nici vinurile de Lechinta, Teaca sau Dumitra si nici renumitele vinuri Steininger nu mai sunt ca inainte. Dar cine stie „Vom fi iarasi ce-am fost si mai mult decat atata” cum spunea Petru Rares inainte de cea de-a doua domnie. Si ca o ironie nici statuia lui Petru Rares nu mai exista in piata cu acelasi nume din Bistrita. Locul ei a fost ocupat de un controversat monument care seamana cu o Sula langa Prefectura.
.
Daca inca din faza de proiectare a unor viitoare plantatii de vita de vie ,realizate ele fie cu bani europeni fie cu banii proprii ai investitorilor nu se vor adopta din start cele mai noi cuceriri ale stiintei de profil,nici nu vor mai fi in veci amin plantatii de vie EFICIENTE ECONOMIC in judetz. Am aici in vedere renuntarea la sistemul clasic de cultura cu plantarea butucilor la un metru distanta,cu conducerea lor pe araci ori spalieri de talie joasa,cu formarea scaunului butucului langa sol, cu cercuit si rupt in verde de vreo 3-4 ori pe vara ,cu 12-14 stropiri cu vermorelul de spate /vara etc., etc. Acest sistem cere peste 1500 de ore de LUCRARI MANUALE ale unui om la hectar intr-un an. Va trebui adoptat din mers sistemul numit LENZ-MOSER de la austrieci, si modificat si sortimentul de soiuri cu promovarea mai larga a hibrizilor interspecifici moderni, asa-numiti soiuri rezistente. Astfel volumul de lucrari manuale poate scadea la 90-130 ore/om/ hectar, stropirile cu pesticide pot scadea la numai 2 cel mult 4 stropiri/vara,vinul e mai putin poluat cu resturi de pesticide,etc..etc..Subiectul e foarte vast iar cei interesati de detalii pot contacta specialistii Directiei Agricole, chiar daca unii dintre acestia sunt ingineri zootehnisti. Daca inginerii horticultori pot prezenta realizata, PE ROD ,macar cativa ari de vie cultivata in sistem Lenz-Moser,cu soiuri rezistente la care nu s-a aplicat absolut nici o stropire, cu atat mai bine .