Saşii care au venit în Bistriţa-Năsăud au ţinut cont de aria geografică în care cresc anumiţi copaci atunci când au decis să se stabilească în zona noastră, spune inginerul Valentin Trişcă de la Direcţia Silvică Bistriţa.
„Saşii care s-au aşezat în Bistriţa-Năsăud nu s-au dus mai departe de grupa ecologică a gorunului, a gorunetelor. Mai sus sunt făgetele, molinetele, zona alpină şi zona jnepenişurilor”, le-a spus inginerul Valentin Trişcă elevilor de la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” care, sâmbătă, au participat la o acţiune de împădurire la Sărata, într-o scurtă lecţie deschisă în aer liber.
Explicaţia este una cât se poate de simplă. Gorunetele (sau şleaurile de deal) sunt formate din specii forestiere cu mare valoare economică. Caracteristicile climatice agreate de gorunete sunt: temperaturi medii între 7,5 şi 10,5 grade Celsius, precipitaţii medii anuale între 500 şi 8500 mm. Compoziţia gorunetelor este dată de trei specii, toate localizate în dealuri şi podişuri, între 250 şi 650 m (excepţional până la 1000m) altitudine: gorunul balcanic (Quercus petraea subspecia dalechampii), gorunul central european (Quercus petraea subspecia petraea-Mattuschka), gorunul de stâncărie (Quercus petraea subspecia polycarpa). Speciile de amestec din aceste păduri sunt de talie mai mică: jugastru, carpen, măr şi păr pădureţ.
În plus, toate pădurile de stejar sunt luminoase, razele soarelul ajungând până la suprafaţa solului, filtrate printre coroanele arborilor; etajele inferioare ale pădurii abundă în specii erbacee şi arbuşti. Remarcabilă este longevitatea gorunetelor, pădurile din zona de deal şi munte adăpostind arbori seculari, de peste 300-400 de ani.
Gorunul (denumire ştiinţifică Quercus petraea) este o specie de stejar originar din Europa şi Asia. În comparatie cu stejarul penduculat, este mai puţin pretenţios la fertilitatea şi umezeala solului şi are lemn mai moale; se foloseşte ca material de construcţie, la tăbăcirea pieilor.
Potrivit unor informaţii postate pe site-ul Centrului German Bistriţa, în districtul Bistriţei erau într-o primă etapă 16 așezări: Bistriţa, care de la bun început a avut un statut privilegiat şi lider al regiunii, la care se adaugă localităţile: Aldorful Inferior (Niederwallendorf – actualul cartier Independeţei), Viişoara (Heidendorf, Villa Paganica), Sigmir (Schönbirk, Zepner), Tărpiu (Treppen), Dumitra (Mettersdorf), Slătiniţa (Pintak), Unirea (Wallendorf, Latina Superior), Livezile (Jaad), Dorolea (Klein Bistritz), Satu Nou (Neudorf, Nova Villa), Ghinda (Windau), Jelna (Seendorf), Budacu de Jos (Budak), Monariu (Minarken) şi Eppendorf (sat dispărut).
Alături de districtul Bistriţei, în nordul Transilvaniei documentele amintesc de districtul Crainimătului numit la 1264 Queralia, pentru ca în 1311 să fie numit districtul Kyrali. Din acesta făceau parte localităţile Crainimăt (Baierdorf), Lechinţa (Lechintz), Vermeş (Wermesch), Sângerzu Nou (Sankt Georgen), Dipşa (Dürbach), Tonciu (Tatsch), Albeştii Bistriţei (Weißkirch, Alba Ecclesia), Mărişelu (Grossendorf), Jeica (Selk), Sântioana (Johannisdorf), Dumitriţa (Waltersdorf), Petriş (Petersdorf, Villa Petri).
Alături de cele două districte mai existau capitlurile Şieu (Schogener) şi Teaca (Tekendorf). De primul aparţineau localităţile: Şieu-Măgheruş (Ungersdorf), Arcalia (Kallensdorf), Sâniacob (Jakobsdorf), Chiraleş (Kyrilles, Kyrieleis), Moruţ (Morintzdorf), Corvineşti (Unterneudorf), Orheiu Bistriţei (Burghalle). De capitlul Teaca aparţineau localităţile: Viile Tecii (Gross Eiden), Herina (Mönchdorf), Posmuş (Paßbusch) şi încă două aşezări situate în actualul judeţ Mureş: Vila (Weilan) şi Logig (Ludwigsdorf).
Dezvoltarea aşezărilor a fost influenţată de formele de relief şi apele de suprafaţă. Satele ocupă în cele mai multe cazuri terasele joase ale râurilor din regiune (Bistriţa, Şieu, Dipşa, Budacul, Lechinţa), plasate în mici depresiuni. În general vetrele satelor au rămas stabile (o excepţie este satul Monariu distrus de un torent/inundaţii în 1751), având în centru nucleul principal cu biserica şi şcoala de la care a pornit dezvoltarea localităţilor.
Mulţumim, foarte interesant! Cam în ce zonă era Eppendorf? Trebuie să fi rămas ceva urme!
Articolele de acest gen ma determina sa urmaresc in continuare timponline.ro, deoarece de mizeria din politica m-am saturat, chiar daca stiu ca face parte din viata Bistritei, deci trebuie sa fie prezenta si in mass-media.
Multumesc, Cristiana Sabau !
Excelent articol, excelenta prezentare despre istoria noastra!!!
Bravo dle Trisca si bravo dnei Sabau pentru preluare si publicare!!
BIG, BIG LIKE !
Istorie și geografie,multe lucruri bune moștenite de la sași.Un din ele este modul cum își construiau casele .Întotdeauna la distanță de 20-30 metri de șosea,în schimb românul 20-30 cm de trotuar.Sigur acolo unde au ajuns tiganii,vedem azi cum arată din păcate.Articol interesant și asteptam și altele asemănătoare.Multumim!
Iata un argumet pentru care pârtia de schi din Wonderland, la care viseaza primarul Cretu, inca din 2008 va fi nefunctionala.Este vorba de temperaturile medii anuale între 7,5 şi 10,5 grade Celsius, cat si de altitudinea cuprinsa între 250 şi 650 m, preferate de gorunete. Trebuie stiut ca temperatura medie anuală la Bistriţa este de 8,3 grade Celsius, in vreme ce la Predeal este de numai 5 grade. Chiar si la Colibita izoterma anuala este de doar 6 grade. Cretu ar trebui sa mai stie ca un domeniu schiabil incepe de al minimum 1000 m altitudine. In aceste conditii, o investitie asa de mare pentru o partie de schi dotata cu tunuri de zapada la Bistrita nu se justifica. Eventual o investitie mai mica pentru o partie cu zapada naturala, fara dotari speciale costisitoare putea fi luata in considerare. De aceea, suma de 4 milioane € din creditul bancar de 40 de milioane lei contractat de Primăria Bistriţa, prevazuta pentru demararea execuţiei la pârtia de schi din Wonderland, ar trebui utilizata pentru realizarea unor obiective folositoare locuitorilor orasului.
D-le Tibi, temperaturile anuale , probabil atunci, pe vremea aceea erau intre 7 si 10 grade Celsius, acum cred ca sunt mai mari, daca ne gandim ca in iarna aceasta zapada a rezistat 2-3 zile !
Chinezii construiesc partie de schi la peste 2300m altitudine…
In ceea ce priveste investitia de la Wonderand, aceasta este paguboasa pentru Primaria Bistrita, pentru oligarhii si firmele lor este foarte rentabila !
si austriecii… ca doar manca acelasi snitel!
si ei stiu unde sa-si deschida puncte de lucru!
Dl.inginer la Directia Silvica Bistrita(preiau titlul din articol),cum comentati taierile masive de stejar din jurul orasului Bistrita,ma refer in special la zona Sigmir(pe Stana,pe Dealul Ciuha,Valea Stramta)?Ati vazut/cunoasteti ce se intampla la doi pasi de biroul d-voastra?Cum puteti vorbi de istorie si geografie cand sub ochii vostrii se intampla un adevarat dezastru ecologic?!Zeci de hectare de padure de stejar,retrocedate Bisericii Evanghelice Bistrita(cu toate ca au apartinut Sigmirului),au fost taiate de Ocolul Silvic Municipal Bistrita!Unde pleaca padurile de stejar,ocrotite sute de ani de generatiile trecute?Ceea ce se intampla la Sigmir si pe Valea Boilor depaseste orice imaginatie!Vorbim de Bistrita europeana si-am ajuns ca tiganii, sa ne taiem si corcodusul din batatura!Rusine!
o remarca!
este vorba de molidete!
precipitațiile nu pot sa fie de 8500 mm/m2 ?
Felicitari pentru articol. Doar o mica obiectie: mai multa atenie la copiatul numelor germane. Multe dintre localitatile sasesti sunt scrise gresit: Mönchdorf in loc de Mönchsdorf, Kallensdorf in loc de Kallesdorf, Dürbach in loc de Dürrbach, Lechintz in loc de Lechnitz etc.