De ce Colibiţa e un simplu sat în loc să fie staţiune turistică. Acuzaţiile proprietarilor de pensiuni

Colibiţa nu este nici măcar staţiune de interes local din vina administraţiei locale, acuză proprietarii de hoteluri, vile şi pensiuni. La o întâlnire pe teme turistice a operatorilor de pe Valea Bârgăului, ei au acuzat Primăria Bistriţa Bârgăului că nu se implică deloc în atragerea de turişti în zonă. În loc să facă investiţii în infrastructură, autorităţile aurtorizează cariere de piatră şi alte activităţi cu impacta supra mediului.

„Curentul ni-l trage ultima oară în Colibiţa, nu este apă potabilă, nu este canalizare, drumurile sunt desfundate, pline de gropi. Vorbim cu nişte cucoane de la Mediu despre staţii de epurare, diverse alte investiţii care ne depăşesc uneori. Pur şi simplu nu poţi fi în regulă. De aici e teama tuturor de a ieşi la lumină. În plus, dacă aş vrea să plătesc 1000 de euro la Primăria Bistriţa Bârgăului, nu are baza legală să îi încaseze fiind o localitate de gradul cinci. Oamenii plătesc câteva sute de lei din vina autorităţilor care nu au fost în stare să declare localitatea aceasta staţiune. Nu ştiu cine a scos-o din nomenclatorul acesta fiindcă în 70 şi exista. În acest moment, avem satul Colibiţa, din păcate şi nu staţiunea Colibiţa. Ce staţiune să ai când tu tai păduri, avizezi cariere de piatră?”, a spus un proprietar de pensiune.

Vasile Coruţiu, proprietarul unui resort din Colibiţa, acuză la rândul lui Primăria Bistriţa Bârgăului e vinovată de întârzierea procedurilor prin care Colibiţa ar fi putut deveni mai repede staţiune de interes local.

„Nu au dat acea hotărâre de Consiliu Local de care era nevoie fiindcă asta i-ar fi împiedicat să dezvolte proiectul lor cu hidrocentrala. Doi ani am stat în stand-by. Nu puteam prezenta acel document de care aveam nevoie ca să se dea o hotărâre de Guvern din cauza acelei piese pe care nu o aveam. Ne-am împotmolit, a intervenit şi Radu Moldovan (preşedintele CJ-n.r.), ne-au dat documentul şi l-am trimis şi pe acela. Acum suntem în analiză, documentaţia e gata, dar după doi ani de aşteptare”, a spus Coruţiu.

În ce priveşte lacul de acumulare şi regimul său special de utilizare, Coruţiu a spus: „Nu vine nimeni să stabilească destinaţia unui loc de genul acesta. Asta o hotărâm noi, acolo, care dezvoltăm şi vrem să creăm ceva pe partea dea grement. Nu poate veni nimeni să spună că e interzis. Apele Române au regulament de autorizare în care singura chestiune referitoare la utilizarea luciului dea pă este practic o interdicţie de a ieşi cu bărci cu motor termic în practicarea de sporturi nautice. Am avut nenumărate discuţii şi certuri cu ei că nu pot opri ieşirea pe lac pentru agrement pentru că nu au nicio prevedere legală”, a mai spus Vasile Coruţiu.

Potrivit lui Răzvan Cerceja, director executiv în cadrul Asociaţiei de promovarea turismului Turist în Bistriţa-Năsăud, deşi Colibiţa nu e staţiune pentru autorităţi, e în schimb pentru notari.

„Dacă te duci la notar şi ai ceva de plătit, notarul îţi ia taxe pentru zonă de interes turistic, aşa o are el. Noi nu am avut un punct de vedere comun să cerem clarificarea acestor aspecte, să ştim exact ce facem cu şi la Colibiţa. Dacă te duci la Apele Române, spun că nu e staţiune, e o zonă de unde se face alimentarea cu apă şi aşa mai departe. Dacă îi întrebi de ce nu fac demersuri să o declare staţiune, spun că nu sunt bani, dar nu e adevărat. Numai în prima jumătate a anului 2015, s-au încasat din autorizaţii de construire la Colibiţa 180.000 de lei. Eu am cerut Primăriei Bistriţa Bârgăului măcar să înfiinţeze un post local de poliţie, cum e la Josenii, la Prund, la Tiha, fiindcă la Colibiţa era nevoie în perioade de vârf să dirijeze cineva traficul rutier, dar mi s-a spus că nu se încasează bani din Colibiţa ca să poată fi suportate costurile. Eu constat totuşi că se încasează, dar banii merg în altă parte. Pe de altă parte, există carieră de piatră la Colibiţa care are nevoie acum de un nou aviz de mediu. Dacă ar fi Colibiţa staţiune, nu l-ar mai primi. Înţelegeţi acum legătura? Pe de altă parte însă, potrivit Planului Urbanistic General aprobat în anii trecuţi de Consiliul Local Bistriţa Bârgăului, principala activitate a satului Colibiţa este turismul. Ce să mai înţelegi din toate acestea?”, a spus Răzvan Cerceja.

În 2015, subprefectul Ovidiu Frenţ a condus „Comisia Colibiţa” al cărei obiectiv general a fost acela de a promova zona ca staţiune de interes local, iar ca obiective specifice a avut stabilirea regimului juridic al lacului, a zonei adiacente, identificarea proprietarilor şi proprietăţilor şi a căilor de acces public la lac, identitificarea potenţialelor surse de poluare a apei, dar şi stabilirea unui regulament de exploatarea lacului atât pe luciul de apă, cât şi în  perimetrul adiacent care să stabilească în mod clar regulile şi sancţiunile în cazul încălcării lor.

După ce comisia şi-a încheiat activitatea, subprefectul a declarat că au fost identificate în total 265 de construcţii la Colibiţa şi 156 de proprietari.

„Vestea bună e că s-a finalizat lucrarea de cadastrare şi intabulare a lacului, ceea ce timp de 25 de ani nu s-a întâmplat. S-a întocmit şi regulamentul de utilizarea lacului. Staţiunea Colibiţa nu poate lua fi staţiune dacă nu avem un PUG şi un PUZ şi se pleacă de la intabularea lacului. Aceasta e cota zero şi de acolo se merge în sus. Vom şti de acum şi care e limita de protecţie. Din 183 de borne, 80% nu mai sunt la locul lor şi foarte mulţi cetăţeni au fost păcăliţi fiindcă li se arăta borna şi aceasta nu era la locul ei. Acum, pe sistem GIS, nu mai poate fi acest risc pentru viitorii proprietari fiindcă se duc şi primesc acele coordonate la locul real al bornei şi nu al celui fizic pentru că oricine poate scoate o bornă să o mute”, a explicat subprefectul Ovidiu Frenţ.

La rândul lui, primarul din Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, a explicat că, din punctul său de vedere, există toate şansele ca zona Colibiţa să devină staţiune de interes local, chiar dacă drumurile, aducţiunile de apă, canalizarea şi electrificarea nu sunt rezolvate în totalitate: „Am făcut identificările în ce priveşte drumul de contur al lacului şi am luat semnături de la toţi cei care au vile şi case de vacanţă pentru a-l trece în domeniul public al comunei şi s-ar putea să investim în ce priveşte viitoarea staţiune Colibiţa. Sunt cu toţii de acord să intabulăm drumul de unde se termină reabilitarea şi să depunem proiecte de reabilitarea acestui drum. Mai sunt multe de făcut, dar sperăm să primim statutul de staţiune ca să avem o bază de la care să pornim să putem primi finanţare şi să facem acolo lucruri frumoase. Eu sper că, în 2016, să putem spune că avem la Bistriţa Bârgăului o staţiune de interes local”.

Primarul a adăugat că printre cele mai importante condiţii pentru ca o zonă să fie declarată staţiune se numără: să fie electrificată, să existe drum asfaltat, Plan Urbanistic General – care există, PUZ – în curs de elaborare, ridicări topo, studii geo, analiza ozonului, a sărurilor şi a apelor carbogazoase.

„Am dat în administrare unele spaţii CJ pentru amenajarea unui punct Salvamont şi a unuia farmaceutic fiindcă la Colibiţa mai sunt doar 29 de copii şi nu au nevoie de atât de mult spaţiu. Am făcut demersurile necesare pentru a dezmembra imobilul şi a preda CJ o parte din spaţii. Urmează să se reabiliteze şcoala şi să avem la Colibiţa în două încăperi cele două servicii”, a mai spus Laba.

Un alt pas care trebuie făcut este acreditarea a cel puţin o sută de locuri de cazare, în prezent fiind puţin peste 90.