În ciuda repetatelor concursuri pe posturile vacante, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa nu reuşeşte să găsească asistentele medicale şi infirmierele personalul de care are nevoie. În schimb, e luptă acerbă pentru orice post de operator pe computer.
„Scoatem mereu la concurs posturi şi nu se prezintă nimeni să le ocupe. Este zona industrială care absoarbe, din păcate, muncă necalificată. Mă întreb câte mii de oameni necalificaţi vor rămâne fără locuri de muncă dacă se vor închide fabricile acestea. Noi, la spital, încercăm să îi calificăm. Cei care gândesc politicile zonei ar trebui să ţină cont de aceste lucruri. Am avut discuţii cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Emil radu Moldovan, cu domnul primar Ovidiu Creţu, cu preşedintele Camerei de Comerţ Vasile Bar. Bistriţa duce lipsă de forţă de muncă, este o realitate, mai ales calificată. În schimb, dacă scoatem la concurs posturi de lucru pe computer – de registrator medical – e o aglomeraţie extrem de mare. Până la urmă, îţi dai seama că şi ştiinţa lor este limitată: să deschidă şi să închidă computerul şi să scrie pe Facebook”, declarat managerul SJU Bistriţa, prof.univ. dr. Mircea Gelu Buta.
În ce priveşte personalul medical, managerul SJU spune că situaţia era alta când la Bistriţa funcţiona un colegiu universitar performant: „Noi am avut colegiu universitar la Bistriţa. El a funcţionat vreo 10 ani cu rezultate extrem de bune. Au venit universitarii, am creat aici un corp didactic cu responsabilităţi. Colegiul acesta a fost atât de performant încât a luat-o înaintea Clujului, iar cei de acolo, văzând că pierd teren în favoarea Bistriţei, l-au retras şi l-au dus la ei crezând că se va dezvolta foarte bine. Însă noi am constatat că cei interesaţi de acest colegiu, care veneau la Bistriţa din satele din jur şi din Maramureş sau Vatra Dornei, nu au mai mers la Cluj. La fel şi pacienţii din zona aceea vin tot spre Bistriţa. Colegiul nu a mai funcţionat, s-au înfiinţat tot felul de şcoli postliceale sanitare care nu mai dau calitatea care a fost înainte”, amai spus prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta.
În data de 27 iulie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa dă concurs pentru un post de asistent medical generalist la UPU SMURD. În unitatea medicală, lucrează peste 1200 de oameni.
Câte asistente se şcolarizează, astfel încât să se prezinte cu sutele la concursuri? Câte rămân in țară când pot lucra în UE pe bani adevărați? Si nu în ultimul rând, operarea PC nu înseamnă doar să deschizi si să închizi computerul sau să scrii pe facebook. Nu văd de ce trebuie disprețuiți cei care vor să lucreze la registratură. În altă ordine de idei, parcă si dl manager Buta era cadru didactic la postliceala pe care acum o desconsideră, având un rol în formarea cadrelor medii din sănătate.
Da adevărat e criza de personal. Dar sa nu uitam ca toți cei care se angajează vor sa fie plătiți la maxim. Uita ca tb și vechime și experiența pt salar maxim. Ăsta e un aspect al problemei. Celălalt este ca după ce se angajează și fac un an vechime pleacă. Dar dintre cei care pleacă putini recunosc ca sunt plătiți cu salariul minim din tara respectiva sau ca lucrează ca și infirmieri. Da sunt și excepții dar majoritatea așa încep. Dar nu ar recunoaște acest lucru. Sau ca dincolo sa fi asistent nu înseamnă doar sa dai 2 tablete și o injecție cum fac aici. Pun mana și schimba bolnavul și îl respectă. Aici se cred zei majoritatea. Ăsta e adevărul .
Foarte adevărat ce spuneți însă aș avea o corectură: asistenta medicală sau asistentul medical în Occident sunt infirmierii, care la rândul lor au la dispoziție auxiliarii de infirmerie. Aceștia din urmă au atribuția de a schimba pacienții, spăla, etc.