Orașele mici din România pot atrage investiții și locuitori doar dacă își unesc forțele cu alte comune din jur, cu orașele mari din apropiere și cu consilile județene, a spus Marius Cristea, consultant senior la Banca Mondială, la Forumul Orașelor Mici din România care are loc la Beclean.
În prezentarea lui, Marius Cristea a povestit că, în ultimii 10–15 ani, a lucrat la studiul ”Orașe competitive, orașe magnet”, care susținea că zonele metropolitane sunt motoarele dezvoltării economice. Atunci era convins că, dacă resursele țării ar fi concentrate în șase-șapte orașe mari, economia ar ”exploda”. Realitatea din teren l-a făcut să-și schimbe părerea, a spus el, iar Banca Mondială lucrează acum la Strategia de dezvoltare teritorială a României, care va pune orașele mici în centrul politicilor de dezvoltare.
La întrebarea dacă Becleanul poate concura cu Clujul, consultantul a răspuns că nu trebuie să concureze, ci poate deveni un pol de dezvoltare în apropierea acestuia. Condiția este o infrastructură majoră: dacă strategia de transport va permite conectarea Clujului printr-un drum rapid cu Becleanul, Bistrița și Baia Mare, Becleanul ar putea primi investițiile care nu mai găsesc spațiu în Cluj.
Printre problemele cu care se vor confrunta primarii, Cristea a enumerat:
- demografia: orașele mici au pierdut, în medie, aproximativ 30% din populație în ultimele trei decenii, ceea ce înseamnă forță de muncă mai redusă, mai puțini tineri și venituri mai mici la bugetele locale;
- finanțarea europeană pentru 2028–2034, care ar putea fi mai redusă decât în perioada actuală;
- schimbările climatice, cu seceta și scăderea debitelor râurilor;
- tehnologia: relația cetățeanului cu primăria ar putea semăna tot mai mult cu cea cu o bancă, prin plăți online și servicii digitale.
”Indiferent cât beton și asfalt toarnă un primar, fără un sector privat puternic vor exista dificultăți majore în finanțarea și întreținerea investițiilor publice”, este mesajul pe care, a spus el, Banca Mondială îl repetă frecvent.
Ce caută investitorii
Pe baza unei cercetări făcute împreună cu Camera de Comerț Româno-Germană, Cristea a enumerat criteriile după care investitorii aleg o localitate:
- forță de muncă bine pregătită, inclusiv prin învățământ dual, în liceele tehnologice din orașele mici;
- terenuri echipate cu utilități, inclusiv prin reconversia terenurilor industriale abandonate (brownfield);
- conectivitate: acces la coridoare de transport și transport public între orașe și localitățile rurale învecinate;
- bună guvernare, transparență și încredere între sectorul public și cel privat;
- calitatea vieții, adică servicii medicale, activități culturale și spații de agrement.
Orașele mici nu au, de regulă, singure suficientă forță de muncă sau terenuri pentru investitori care au nevoie de 1.000–1.500 de angajați, a explicat consultantul, de aceea cooperarea cu comunele din jur este esențială. O investiție privată de 20–30 de milioane de euro poate avea, pentru un oraș mic, o importanță comparabilă cu finanțările publice din mai multe perioade de programare, a adăugat el.
Referitor la județul Bistrița-Năsăud, Cristea a spus că acesta nu se numără printre principalele destinații ale investițiilor străine, dar există perspective, inclusiv prin parcurile de specializare inteligentă finanțate din programele regionale.
Reguli pentru parteneriatele public-privat
Reprezentantul Băncii Mondiale a formulat câteva principii:
- terenurile publice nu trebuie oferite gratuit și fără condiții clare;
- investitorii trebuie selectați prin competiție și criterii transparente;
- facilitățile trebuie să fie limitate, justificate și condiționate de rezultate concrete;
- seriozitatea investitorului trebuie verificată, inclusiv prin analiza situațiilor financiare.
El a menționat că unii investitori au primit teren și autorizații, dar nu au construit nimic ani la rând, iar unele întreprinderi au funcționat doar cât timp au beneficiat de subvenții.
Instrumente de colaborare și măsuri propuse
Cristea a vorbit despre asociații de dezvoltare intercomunitară, consorții administrative și grupuri de acțiune locală, pe care le consideră subfinanțate. El susține crearea unor grupuri mai bine finanțate, în care orașele mici să aibă un rol mai important. Primăriile ar putea partaja funcții precum urbanismul, achizițiile publice, IT-ul, securitatea cibernetică sau auditul.
Potrivit raportului Business Ready al Băncii Mondiale, un model ideal ar presupune ca investitorul să primească în 48 de ore răspuns de la un interlocutor unic desemnat de primar, certificatul de urbanism în zece zile și autorizația de construire în 30 de zile.
Pentru nivel național și european, el a propus:
- punctaj suplimentar în ghidurile de finanțare 2028–2034 pentru proiectele implementate în parteneriat;
- mecanisme de redistribuire echitabilă a veniturilor din investițiile comune. De exemplu, dacă zece unități administrativ-teritoriale contribuie la un parc industrial la Beclean, și celelalte localități ar trebui să beneficieze;
- finanțare dedicată pentru planuri și masterplanuri zonale intercomunale.
Diaspora, o resursă
Fondurile europene nu sunt singura sursă de capital, a subliniat Cristea. Remitențele din diaspora au finanțat renovări, case noi, pensiuni și mici afaceri, iar românii formați în străinătate se pot întoarce cu experiență utilă. El a mai indicat economiile populației din sistemul bancar, care ar putea ajunge la investiții productive prin educație financiară și dezvoltarea pieței de capital.
Primari din peste 30 de orașe mici, arhitecți, experți în urbanism, investitori și reprezentanți ai societății civile participă, la Beclean, la cea de-a treia ediție a Forumului Orașelor Mici din România a cărui temă este ”Orașele mici în era competitivității”.
Primarul orașului Beclean, Nicolae Moldovan, președintele Asociației Nord, Ștefan Teișanu, și Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul UTCN, au evidențiat, în cadrul Forumului Orașelor Mici din România, importanța colaborării dintre administrațiile locale, mediul privat și instituțiile de specialitate pentru dezvoltarea comunităților.
Nicolae Moldovan: Administrația înseamnă și capacitatea de a-i asculta pe ceilalți
Primarul orașului Beclean a mulțumit organizatorilor, reprezentanților instituțiilor publice și participanților, subliniind rolul fondurilor europene și al parteneriatelor în implementarea proiectelor locale.
”Fără ADR Nord-Vest și fără fondurile europene, multe dintre proiectele pe care le derulăm astăzi în comunitățile noastre nu ar fi fost posibile”, a declarat Nicolae Moldovan.
Edilul a subliniat că administrația publică nu se rezumă la investiții în infrastructură, ci presupune și comunicare, dialog și disponibilitatea de a învăța din experiența altora.
”Una dintre cele mai mari greșeli pe care le putem face este să credem că le știm pe toate. După mai bine de 30 de ani de administrație publică locală, îmi dau seama că, în fiecare zi, mai am ceva de învățat”, a afirmat primarul.
Acesta a explicat că forumul reprezintă o oportunitate pentru identificarea unor noi perspective și soluții la provocările administrațiilor locale, punctând totodată importanța oamenilor valoroși din echipele instituțiilor publice.
Ștefan Teișanu: Orașele mici pot deveni puternice dacă învață să colaboreze
Președintele Asociației Nord a evidențiat participarea numeroasă la ediția forumului de la Beclean, unde au fost reprezentate 32 de orașe mici, aproximativ 15 comune, patru ministere, agenții de dezvoltare regională, universități, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile.
”Pentru mine, vă spun sincer, este un vis împlinit. Fiind și eu născut într-un oraș mic al României, mă bucur să văd că asemenea inițiative pot avea loc într-un oraș precum Becleanul și că ne putem aduna atât de mulți. Atât reprezentanții mediului privat, cât și primarii trebuie să pună cetățeanul pe primul loc. Pornind de la acest principiu, putem face multe lucruri bune pentru oraș”, a precizat președintele Asociației Nord, oferind drept exemplu proiectele de dezvoltare realizate în Beclean, inclusiv parcul de specializare inteligentă.
Șerban Țigănaș: Colaborarea poate contribui la o dezvoltare regională mai echilibrată
Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, a pus accent pe schimbul de experiență, pregătirea specialiștilor și adaptarea administrațiilor la noile practici și reglementări în domeniul urbanismului.
Acesta a amintit lansarea unui nou program de masterat în proiectare urbană la UTCN, orientat către noile practici și legislația prevăzută de Codul urbanismului și al amenajării teritoriului.
În ceea ce privește obiectivele forumului, Șerban Țigănaș a subliniat necesitatea colaborării între administrațiile locale și a utilizării în comun a resurselor. ”Doar asocierea, colaborarea, lucrul în rețea și partajarea anumitor costuri, a specialiștilor și a serviciilor ne pot aduce succes”, a afirmat acesta.
Potrivit decanului UTCN, astfel de inițiative pot contribui la o dezvoltare regională mai echilibrată și la o distribuție mai echitabilă a proiectelor de dezvoltare în România.
Paul Știr, primarul din Căianu Mic: O comunitate nu se poate dezvolta de una singură
Primarul comunei Căianu Mic, Paul Știr, consideră că schimbul de experiență între administrațiile locale și parteneriatele dintre comunități sunt esențiale pentru dezvoltare. Cu aproximativ 4.200 de locuitori, Căianu Mic este, potrivit edilului, cea mai mare comună de pe Valea Țibleșului.
”Întotdeauna am profitat de astfel de întâlniri, pentru că vreau să învăț lucruri bune de la cei mai buni”, a declarat Paul Știr, care a subliniat că, în ciuda celor 14 ani de experiență în administrație, consideră că mai are multe de învățat.
El a evidențiat și importanța colaborării între comunități, în special în cazul localităților mici, care se confruntă cu venituri insuficiente pentru a susține dezvoltarea pe cont propriu.
”O comunitate nu se poate dezvolta de una singură”, a afirmat primarul, făcând referire la rolul consorțiilor administrative și al asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.
Paul Știr a vorbit și despre oportunitățile oferite de viitoarea perioadă de programare a fondurilor europene, în care ar urma să fie susținute proiecte de conectare a comunelor cu orașele din apropiere, prin coridoare de mobilitate rurală. Ca exemplu, acesta a indicat localitățile Târlișua, Spermezeu, Căianu Mic și Uriu, care pot dezvolta legături mai puternice cu orașul Beclean.
Adaugă comentariu