”Moda și evoluția îmbrăcămintei au fost strâns legate de schimbările pe care societatea le-a suferit din punct de vedere cultural, ideologic, religios sau politic. Ceea ce a influențat profund domeniul vestimentației a fost Revoluția industrială de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, din Anglia, care a permis țeserea, tăierea și coaserea rapidă și la costuri reduse.
Moda secolului al XX-lea, spre deosebire de secolele trecute, a fost transmisă, din ce în ce mai mult, prin mijloacele de comunicare și prin inovațiile tehnice: cinematografia, fotografia, ziarele și televiziunea. Din acest motiv, schimbările de stil au cunoscut o viteză necunoscută până atunci, îndeosebi costumul feminin. Motivele au fost complete: mișcarea Sufragetelor, intrarea femeilor pe piața muncii, fenomenul avangardelor artistice.
Anii de după război au determinat apariția unei noi clase, a îmbogățiților, care va lua locul vechii aristocrații, sunt Anii Nebuni, o descătușare după ororile conflagrației, simbolizați de noul dans, Charlestonul și de către Hollywood. Femeile nu vor mai fi dispuse să se întoarcă la situația dinainte! Tinerele se înscriau la Universități, fumau, se machiau și frecventau cluburile. Noul ideal era fata slabă, fără șolduri, cu aer masculin, tunsă „Garçonne”, iar pantalonii apar în vestimentația doamnelor.
După anii ’30, idealul feminin a devenit mai grațios, copiind vedetele cinematografiei, femeia ideală era înaltă, feminină, purta tocuri. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vestimentația se va adapta restricțiilor, liniile erau simple, s-au folosit materiale ieftine – denimul, iar nailonul ia locul mătăsii. După război, femeia redevine feminină, elegantă, rafinată, sintetizată în creațiile lui Christian Dior. În anii 50, în Europa s-a simțit fascinația modului de viață american și a consumatorismului său. Anii ’60, atât de neliniștiți și provocatori, au schimbat radical stilul de viață. În ciuda bunăstării, grupuri tot mai mari de tineri au criticat societatea patriarhală și de consum, propunând noi modele. Izbucnește Războiul din Vietnam, iar cuvintele de ordine ale tinerilor au fost – „pace și iubire”. Unele piese de vestimentație au fost împrumutate din uniforma militară: jacheta de piele, ochelarii Ray-Ban, cizmele. Apare generația „beat”, cu o nouă filozofie de viață. Tinerii sunt influențați de formații ca Beatles sau Stones. Influența Parisului începe să se clatine. Toată perioada a privit cu interes materialele sintetice, inclusiv vinilinurile.
În anii 70, Legea avortului intră în vigoare în Italia și Franța, simptom al unei schimbări culturale profunde. Moda acestor ani va lua forma unei adevărate mișcări – hippie. Anii ’80 au marcat o redefinire a profesiei de designer, deoarece se privea imaginea în ansamblu, fiecare mișcare era încredințată formatorilor de imagine. S-a dezvoltat cultul pentru fitness, imaginea femeii era aceea de femeie puternică, ambițioasă, umerii rochiilor s-a lărgit, combinația sacou-costum-servietă era omniprezentă.
Așadar, vă așteptăm vineri 6 mai, ora 11.00, la Arhive, să vorbim despre modă și alte „loisir-uri”! Mulțumim partenerilor care ne-au fost alături: Complexul Muzeal Bistrița-Nasăud – Secția Muzeul Grăniceresc, Florin Coșoiu, Mihai Buliga și Lucian Vaida”, este invitația făcută de Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud, șef serviciu Cornelia Vlașin.
Adaugă comentariu