De toată jena! Parcarea din faţa Trezoreriei, o pată mare pe obrazul Bistriţei europene

Stimaţi domni şi doamne cu funcţii înalte în Primăria Bistriţa, începând cu primari, viceprimari şi city-manager (am aflat că am avea şi aşa ceva, deşi nu am înţeles ce anume manageriază întrucât nici nu s-a deranjat municipalitatea să ne spună ceva despre persoana respectivă şi atribuţiile ei, nu am auzit să se fi organizat vreun concurs sau să fi fost ales vreun tânăr manager cu viziune care a condus vreo firmă), degeaba punem pe hârtie proiecte măreţe dacă nu suntem în stare să ne arătăm spiritul gospodăresc în lucrurile mici. Întrucât de la înălţimea maşinilor de serviciu din care butonaţi telefoane în timp ce şoferul vă lasă la scară, poate că nu le observaţi, ne-am propus să vi le arătăm noi.

Astăzi vă prezentăm Parcarea din faţa Trezoreriei Bistriţa! Într-o zonă extrem de aglomerată în care ar fi nevoie de locuri de parcare frumos amenajate,  de multă verdeaţă şi flori, Primăria Bistriţa a lăsat să apară o adevărată junglă. Lumea îşi lasă maşinile anapoda pe un teren viran pe care se află un chioşc de ziare bun de dus la groapa de gunoi, buruienile sunt crescute printre roţile maşinilor abandonate pe spaţiul public, panourile publicitare hidoase care nu ar mai avea ce căuta nicăieri în Bistriţa agresează trecătorul, iar gropile şi mizeria te fac să te gândeşti la orice, mai puţin la administraţia unui oraş care are aşa o puzderie de proiecte mari şi de şefi şi mai mari. Dacă e să vorbim despre vreo pată pe faţa administraţiei locale aceasta este una dintre cele mai mari şi mai late.

Este trist că, în anul de graţie 2014 când Primăria Bistriţa visează la pârtii megalomanice, la parcuri industriale, la turism nu ştiu de care, la tramvai verde sau colorat, în anul în care vehiculează zilnic tot soiul de fantezii, administraţia locală cu sutele ei de angajaţi plătiţi cu bani publici nu este capabilă să facă ordine nici măcar în parcarea din faţa Trezoreriei Bistriţa, culmea, un loc în care statul îşi adună banii, nu puţini, în puşculiţă.

Dacă e un teren aflat în proprietatea publică, e revoltător că nu s-a făcut nimic până acum, iar dacă e unul privat, ar fi trebui date amenzi usturătoare proprietarului până când acesta fie îl cedează municipalităţii, fie îl întreţine ca atare, indiferent dacă e defuncta Bancorex sau chiar statul român însuşi.

Dat fiind faptul că peste drum de această zonă e sediul SRI şi al Poliţiei, deducem că şi cele două instituţii nu au nimic împotrivă să „admire” pe geam ditamai jungla, dovada neputinţei statului român indiferent de forma instituţională pe care o îmbracă el. Nu mai rămâne decât să aprindem o lumânare lângă maşina de pompe funebre. Restul toate sunt rezolvate!