Avem de trei ori mai multe crescătorii neprofesionale de porci destinați comerțului decât ferme

Gospodarii care cresc mai mult de șase porci în gospodărie ar urma să aibă, printre altele, un medic veterinar angajat, o sală de necropsiere, un punct de pază amenajat, vestiar-filtru, birou pentru şef de fermă, conform unui proiect de ordin lansat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ordin care stabilește dimensiunea tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României.

Astfel, dacă proiectul se va concretiza în lege, vor exista doar două tipuri de exploatații de suine: exploatație noncomercială, cu un efectiv de maximum cinci capete de porci la îngrășat, și exploatație comercială, în cadrul căreia nu este prevăzut un anumit număr de porci.

Mai mulți parlamentari PSD, printre care și Daniel Suciu, dar și de la AUR, u cerut ministrului Adrian Oros să revină asupra deciziei întrucât regulile de biosecuritate nominalizate în ordinul MADR ar fi ”imposibil de respectat” de către țăranii care vor să crească în gospodărie mai mult de 5 porci. Ei se tem că astfel porcul românesc va dispărea de pe mesele românilor.

Ministrul Adrian Oros a recunoscut că ordinul privind biosecuritatea în ferme este unul care are condiții ”dure”, chiar ”neplăcute”, dar care trebuie respectate dacă fermierii doresc să scapă de Pesta Porcină Africană.

Ordinul pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, precizează, printre altele că se limitează creșterea porcilor la 5 capete în cazul gospodarilor, iar ce depășește acest efectiv se consideră exploatație comercială și trebuie să se înregistreze la Registrul Comerțului și să se transforme în persoane juridice (PFA, II, IF, SRL etc).

Adrian Oros a mai arătat că Ministerul Agriculturii are scopul de ajuta și de a veni cu măsuri de sprijin pentru cei care cresc animale și a alocat și următorii doi ani investiții de 300 de milioane pentru zootehnie.

Întrebat în legătură cu acest subiect, directorul Direcției Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bistrița-Năsăud, dr. Romulus Bița a răspuns: ” Problema nu este nouă. Este vorba de explotația de tip A, asta înseamnă că nu este gospodărie particulară, este cel puțin PFA. La momentul înregistrării, deținătorul unei astfel de explotații trebuie să aibă un contract cu un medic veterinar care desfășoară acțiunile sanitare obligatorii în acea explotație, iar dacă omul solicită, poate să efectueze identificarea animalelor și să introducă în baza națională de date animalele identificate. Este o condiție a înregistrării sanitar-veterinare existența unui contract de prestări servicii cu un medic veterinar. Poate fi medicul veterinar de pe raza teritorială, din circumscripție sau un alt medic veterinar cu care dorește să facă contract”.

În 2017, înaintea apariției primelor focare de pestă porcină africană în România, ANSVSA a emis ordinul 3007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate în exploataţiile de porcine care prevedea, printre altele, că exploataţiile non-profesionale, cu un efectiv de maximum 5 capete porcine cu greutatea de peste 30 kg, se supun controlului sanitar-veterinar, iar carnea provenită de la acestea este destinată exclusiv consumului propriu.

Încă de atunci, DSVSA Bistrița-Năsăud le-a adus oamenilor la cunoștință, în scris, despre prevederile Ordinul nr. 300/2017 pentru stabilirea tipurilor și dimensiunilor exploatațiilor de creștere a suinelor pe teritoriul României.

Aplicarea acestui ordin a fost urmărită an de an precum reiese din raportul de activitate al DSVSA Bistrița-Năsăud din 2019, ultimul disponibil. De reținut că cei care nu înregistrează animalele, iar acestea mor din cauza PPA nu pot primi despăgubiri de la stat.

Atunci, în județul Bistrița-Năsăud erau înregistrate 3.231 exploatații de tip A de bovine, 8826 de caprine, una de păsări și 16 de porcine. În ce privește suinele, la finalul aceluiași an, erau 56 de exploatații neprofesionale care desfășurau activități comerciale.