După „experimentul lalelelor”, deputatul Cristina Iurişniţi va sesiza Direcţia de Protecţie a Copilului

Elevi de la mai multe şcoli din Argeş au fost puşi, vineri, să defileze prin faţa premierului Viorica Dăncilă la deschiderea celei de-a 41 ediţii a manifestării „Simfonia lalelelor” de la Piteşti. Ba mai mult, o parte dintre copii au prezentat şi momente artistice, o micuţă de numai trei ani fiind pusă să facă acrobaţii şi să stea în cap pe asfalt în faţa premierului, care a răsplătit-o cu câteva flori. Deputatul USR Cristina Iurişniţi se declară revoltată de situaţie şi spune că va sesiza Direcţia de Protecţie a Copilului.

„Experimentul lalelelor, după cum l-a denumit Mihai Șora, ne arată fața hidoasă a sistemului neo-comunist, sechelele moștenite de care nu am scăpat și politizarea excesivă care induce comportamente aberante în sistemul de educație. Se pare că ne întoarcem în negura timpurilor comuniste, când partidul unic ne uniformiza și ne impunea să stăm drepți în fața conducătorilor iubiţi! Care este saltul democratic și de conștientizare a drepturilor omului, acum în 2018 cand copiii noștri stau în cap?

Condamn cu fermitate aceste practici retrograde și obediente care vin pe linie de partid pentru a satisface pe „duamna” prim ministru „douăzeci douăzeci”!

Depolitizarea în învățământ care am iniţiat-o și în Parlament este drumul corect pentru a aduce bunul simț, competență și managementul de calitate în școlile din România! Copiii noștri nu sunt la circ! Voi înainta o adresă Direcţiei Copilului! În România drepturile copilului nu contează. E înspăimântător și revoltător unde s-a ajuns!”, a declarat Cristina Iurişniţi.

Ea a organizat la sfârșitul săptămânii o dezbatere pe teme de Educație și Sănătate: ”A fost o dezbatere cu 40 de persoane prezente care pentru câteva ore au identificat probleme, au adus în atenția parlamentarilor nevoile lor care vor fi preluate și duse mai departe în Parlament. Vom iniția o propunere legislativă prin care să fie încurajate serviciile medicale în medii defavorizate, cum este proiectul Colegiului stomatologilor de a aduce în judet un scaun stomatologic mobil, un proiect generos la care am contribuit ca și alți bistriteni pentru ca el să devină realitate. Potrivit legii autoritățile locale au datoria să susțină financiar cabinetele stomatologice în școli. Am trimis o interpelare primarului din Beclean iar răspunsul a fost unul pozitiv. În privința problemei sesizate de Colegiul farmaciștilor reprezentat de Christian Roth vom iniția o propunere legislativă prin care să diminuăm numărul farmaciilor de prisos din mediul rural la o limită de 4.000 de locuitori. Avem nevoie de campanii de promovare a educației pentru sănătate în școli, educație nutrițională, educație pentru sănătate sexuală care ne-a plasat pe un rușinos prim loc în Europa. Am trimis o adresă oficială Ministerului din partea Comisiei de învățământ pentru reactualizarea Programei școlare din 2004 pentru optionalul Educație pentru sănătate în școli. Sper ca onoratul minister să se trezească la realitate! I-am somat și de la tribuna Parlamentului, voi continua presiunea și la minister cu ajutorul societății civile”.

Mesajul integral al lui Mihai Șora, postat pe Facebook:

„Multă lume cunoaște experimentul lui Ivan Pavlov și fenomenul condiționării clasice: câinele care salivează și alte reflexe, numite de Pavlov „secreții psihice“.

Dar a existat, după Pavlov (și folosind rezultatele psihologului rus), un alt experiment, mai puțin cunoscut (însă la fel de edificator), realizat de John Watson la începutul anilor ’20: așa-zisul experiment al micuțului Albert (după numele copilului pe care au fost făcute controversatele teste de către cercetătorul american).

Watson ia un copil de câteva luni și îi arată un șoricel alb. La început, copilul are o reacție normală: se uită la el, îl atinge, se joacă și chiar se bucură de prezența șoricelului. La un moment dat, Watson introduce în experiment un zgomot puternic, lovind cu un ciocan o bară de metal și speriind copilul la fiecare intrare în scenă a șoricelului. Foarte repede, copilul ajunge să asocieze șoricelul cu spaima pe care i-o provoacă zgomotul loviturii de ciocan. Mai mult decât atât, în scurt timp dezvoltă o fobie pentru toate animalele cu păr și se sperie chiar și atunci când vede un iepure, de pildă, o maimuțică sau o veveriță.

Despre câinele lui Pavlov știm că a fost împăiat și că stă – fără suflare și fără salivă – la loc de cinste într-un muzeu. Despre micuțul Albert nu se mai știe astăzi nimic, în afară de faptul că nu a fost „decondiționat“ de Watson, mama copilului retrăgându-l din experiment înainte de termen.

Am amintit de micuțul Albert pentru că – voit sau nu, conștient sau nu – ceea ce s-a întâmplat cu acei copii la Pitești, zilele trecute, aduce, în bună parte, cu experimentul de acum o sută de ani. Copiii puși să defileze și să stea în cap la vederea unui „șef“ vor dezvolta, dacă nu sunt decondiționați la timp, aceleași reflexe ale supunerii, ale servilismului festiv și ale docilității oarbe, indiferent de contextul social în care vor evolua ulterior.

Ce s-a întâmplat la Pitești nu este „Cântarea României“. Delirul propagandistic promovat în timpul ceaușismului lăsa mereu loc pentru o formă (mai mult sau mai puțin transparentă) a duplicității: odată ajunși la casele lor, oamenii care defilaseră prin fața tribunei oficiale, îmbrăcați în straie de sărbătoare, deghizați în personaje istorice ori în costume sportive, își reveneau în simțiri, recâștigându-și libertatea interioară (fie și numai făcând diferența între grotescul spectacolului public și realitatea vieții lor de zi cu zi). Or, copiii din „experimentul lalelelor“ nu vor fi oameni liberi câtă vreme vor cunoaște doar încolonarea umilă în fața unei autorități, oricare ar fi acea autoritate.

Nu ajunge că ne-au furat țara, pădurile, orașele, drumurile, simbolurile și cuvintele ei! Acum ne fură și copiii, cu sufletul și cu mintea lor cu tot.

România centenară: de la experimentul Pitești, la experimentul lalelelor”.