Descoperire istorică în Biserica Evanghelică din Jelna, lăsată de autorităţi să se prăbuşească

Cercetătorii maghiari au făcut o descoperire foarte importantă în Biserica Evanghelică din Jelna, ridicată în 1482 şi pictată în al doilea deceniu al anilor 1500. Pe unul din ziduri aici a fost găsită o replică fidelă a mozaicului Navicella, realizat de către Giotto pentru Bazilica San Pietro din Roma.

Potrivit specialiştilor, în întreaga lume mai există doar câteva astfel de picturi. Descoperirea a fost prezentată la o conferință care are loc în 18 februarie la Budapesta la Centrul de Arhitectură, ocazie cu care experții avertizează că Biserica Jelna riscă prăbuşirea, iar mozaicul rar este pe cale de a fi distrus.

Surse Timp Online au declarat că o asociaţie maghiară a semnalat situaţia arhitectului şef al judeţului, Biserica Jelna fiind acum în proprietatea Consiliului Judeţean, însă conducerea CJ nu a fi mişcat un deget pentru salvarea monumentului.

În tot acest timp, CJ pregăteşte un nou „cadou” pentru biserici, în total 600.000 de lei. Cea mai mare sumă, 500.000 de lei va ajunge la ortodocşi, aceştia fiind majoritari, donaţiile de la buget fiind duble în acest an electoral faţă de alte perioade. Dacă măcar o sumă mică ar fi fost alocată pentru salvarea Bisericii din Jelna, s-ar fi rezolvat măcar parţial problema conservării imediate.

Reamintim că, la invitaţia senatorului PNL Dorin Dobra, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Muraru, a vizitat, în septembrie 2013, ansamblul Bisericii Evanghelice Jelna şi a promis că aceasta va intra în restaurare.

Senatorul Dorin Dobra a spus atunci: „Visul meu este ca acest loc să devină unul de vizitat în mod obligatoriu de toţi cei care vor vrea să vadă ceva semnificativ pentru istoria acestui judeţ”, a spus senatorul Dorin Dobra.

Potrivit unor documente păstrate de Muzeul Brukental din Sibiu, Biserica din Jelna a fost la început catolică şi purta hramul Sfântul Petru. În 1455, aici erau importante relicve creştine: fragmente din veşmântul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus şi pământ de la Mormântul Sfânt de la Ierusalim. În anul 1502, Biserica avea un steag aurit pentru procesiuni religioase. În 1558, obiectele catolice au fost vândute, biserica a devenit lutherană, s-a ridicat turnul din piatră şi s-a montat un ceas. Astăzi, totul e ruină.

Giotto di Bondone a fost un pictor şi arhitect italian, considerat inovatorul picturii italiene şi predecesorul artei moderne. Giotto a înlocuit compoziţia ornamentală bizantină cu reprezentarea spaţiului tridimensional, ceea ce semnala descoperirea perspectivei renascentiste.

Bazilica Sfântul Petru din Roma a fost un monument comemorativ în locul unde Sfântul Apostol Petru – primul Papă al creștinătății – ar fi fost martirizat și înmormântat, în apropierea circului lui Nero.

Începând din anul 324, Împăratul Constantin a decis construirea unei mari bazilici. În secolul al XV-lea, clădirea era în stare de ruină și Papa Iuliu al II-lea hotărăște construirea unei noi bazilici de mare amploare. Construirea edificiului actual, începută la 18 aprilie 1506, se sfârșește în anul 1612 în timpul Papei Paul al V-lea. Bazilica este sfințită la 18 noiembrie 1926, de către Papa Urban al VIII-lea. Numeroși arhitecți și artiști de prestigiu au contribuit la realizarea acestei opere: arhitectul Bramante inițiază primele lucrări, Michelangelo execută proiectul cupolei, Rafael Sanzio modifică planul originar dintr-o cruce grecească într-una latină, Carlo Maderno completează fațada, iar Bernini desenează planul pieței cu faimoasele colonade.

Fațada în stil baroc este dominată de statuile Mântuitorului, a Sfântului Ioan Botezătorul și a 11 Apostoli (cea a Sfântului Apostol Petru se găsește în interior). În mijloc se află loggia binecuvântării papilor, de unde Papa împarte binecuvântarea festivă „urbi et orbi”. Deasupra intrării principale se poate admiră mozaicul „Navicella” de Giotto.