Deputatul PNL Diana Morar, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, a declarat că, în opinia ei de jurist, Codul Administrativ trebuie discutat în Parlament întrucât conține multe ”anomalii”.
”Codul Administrativ actual conține multe chestiuni care nu sunt în regulă pentru funcționarea administrației publice și trebuie discutat pe fiecare articol în parte. Inclusiv chestiunea prefecților trebuie abordată. Ei pot fi demnitari pentru că este corect raționamentul”, a declarat deputatul într-o emisiune la o televiziune locală.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind Codul administrativ a fost publicată vineri în Monitorul Oficial.
Codul administrativ a fost adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, în şedinţa de Guvern din 25 iunie 2019, iar în şedinţa din 3 iulie 2019 i s-au mai operat câteva modificări şi clarificări. La vremea aceea, fostul vicepremier Daniel Suciu a spus că actul normativ nu este perfect, dar va fi corectat în Parlament.
“Acest act normativ nu este perfect, trebuie să o recunoaştem de la bun început, dar este un act normativ care va ajunge în Parlament şi vor fi făcute corecturile pe care toţi actorii politici le vor considera necesare. (…) Prin Codul administrativ stabilim proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Refuzul numirii de către preşedinte, pentru motive de oportunitate, poate avea loc o singură dată. Termenul primului-ministru pentru propunere este de 5 zile, iar termenul de răspuns al preşedintelui este de 10 zile. Legislaţia actuală nu prevede niciun termen şi stăm a la long, fără să răspundă cineva de nerespectarea unui termen care nu există. Nu cred că deranjează pe absolut nimeni. Este o regulă care va trebui să fie respectată şi chiar este venită din blocajele apărute”, a afirmat Suciu, la Palatul Victoria.
El a adăugat că în acest act normativ se regăsesc reglementări, proceduri pentru validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărârea instanţei, nu prin hotărârea unei comisii de validare.
Daniel Suciu a afirmat că în Codul administrativ se precizează că atestarea domeniului public se va face prin hotărâre de consiliu local sau judeţean şi nu prin hotărâre de Guvern, aşa cum este în prezent.
În ce priveşte indemnizaţiile de vârstă pentru primari, Suciu a susţinut că timp de 15 ani aceştia nu au avut dreptul “nici măcar la sportul de vechime” şi au avut o serie întreagă de interdicţii.
″În ziua în care Guvernul va lua decizia de a anula toate pensiile speciale, atunci se va lua şi decizia de anulare a indemnizaţiilor de vârstă pentru primari”, a precizat Suciu.
Guvernul a operat, în şedinţa din 3 iulie, câteva clarificări la Codul administrativ privind anumiţi termeni şi anumite proceduri, ca urmare a observaţiilor din avizul primit de la Consiliul Legislativ, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.
“Pentru o mai mare acurateţe este clarificată procedura de trecere a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, se specifică clar entităţile care elaborează şi iniţiază hotărârea de Guvern prin care un bun trece din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, în sensul că această hotărâre de Guvern se face la solicitarea autorităţilor locale, iar ministerul care deţine bunul respectiv iniţiază actul normativ. Până acum Ministerul Dezvoltării Regionale era singurul minister care iniţia acest act normativ. De acum încolo, fiecare minister care are în posesie bunul respectiv va iniţia respectivul act normativ”, a explicat Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.
El a adăugat că o altă modificare vizează eliminarea acordării statutului special pentru anumite categorii de funcţionari publici pentru a nu crea diferenţe în sistemul public central.
“Dintr-o eroare de formulare se înţelegea că funcţionarii Ministerului Finanţelor Publice ar putea avea statut special. Acum se clarifică acest aspect şi nu se pune problema de aşa natură”, a susţinut Barbu.
Potrivit acestuia, în actul normativ s-a păstrat prevederea potrivit căreia în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raporturile cu aceştia şi a limbii minorităţii respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
“Se menţine acea prevedere cu 20%, însă, în baza principiului autonomiei locale, se acordă dreptul autorităţilor publice locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităţilor şi în situaţiile în care nu se atinge ponderea de 20%, aşa cum a decis Parlamentul. Se înlocuieşte sintagma ‘în forma bilingv’ cu sintagma ‘în limba română şi în limba minorităţilor naţionale’, pentru o mai multă claritate”, a arătat Nelu Barbu.
Adaugă comentariu