Inspectorul școlar general Camelia Tabără le-a dat o veste mai puțin plăcută directorilor de școli. Cei care au vrut să se extindă și au inclus în planul de școlarizare mai multe clase s-au izbit de limitele bugetare și nu au primit acordul Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud.
”Școala Rodna ne-a cerut o clasă de teoretic real și am eliminat-o. La Liceul Tehnologic Forestier Bistrița am tăiat două clase de liceu, una de achiziții și una de prelucrarea lemnului. La Liceul Tehnologic de Servicii Bistrița am tăiat o clasă de liceu coafor-stilist, la Liceul Economic Năsăud am eliminat o clasă de economic-achiziții pentru că tot mediul de afaceri ne spune să diminuăm clasele de economic. La Liceul Silvic Năsăud nu am aprobat o clasă de silvicultură, la Liceul Agricol Bistrița o clasă de protecția mediului, la Liceul Agricol Beclean o clasă de economic”, a declarat inspectorul școlar general Camelia Tabără.
Și acestea nu sunt singurele tăieri făcute de ISJ: ”Am tăiat două clase de la Bistrița Bârgăului unde sunt două școli. Acolo, totalul e de 26 de elevi formează o clasă a V-a, nu două, pentru că au depășire de buget foarte mare. Și la clasa a VI-a, la fel. La Cireșoaia, ne-au cerut pentru 42 de copii trei grupe, iar noi am limitat la două grupe de copii de grădiniță. Tot la Cireșoaia, la învățământul primar, la 66 de copii ne-au cerut 5 clase, iar noi am spus că se pot face patru. Am mai grupat la Chiochiș, Dumitra și Cepari. Erau patru copii de clasa VIII-a care intrau în simultan la Cepari. Le-am spus că cei 4 pot foarte bine să vină la Dumitra să eliminăm simultanul fiindcă așa scad costurile și crește eficiența. La Lechința, am tăiat o grupă de preșcolari de la Vermeș. Ei ne-au cerut două grupe, dar au doar 20 de copii. La Matei, la Corvinești, la Negrilești, la Vița, la Șintereag, la Telciu unde au vrut să facă o clasă de simultan la Telcișor cu 12 elevi. Sunt costuri extraordinar de mari și rezultate zero. Am tăiat și la Zagra, deși am avut o delegație foarte mare de părinți din Suplai care ne-au cerut să nu facem asta. Ei au proiectat în trei structuri clase de simultan peste tot. Au depășire de buget de 40% și medii peste 5 anul trecut 30%. Așadar o manieră de lucru foarte scumpă și nefolositoare. Și atunci noi am spus: 7 clase, la 26 de copii de clasa a V-a două clase și unde sunt mai mulți le vor face într-una dintre cele trei structuri. Și la clasa a VIII-a sunt 14 copii care formează o clasă cu care se poate lucra. La Liceul cu Program Sportiv Bistrița nu au în prezent clasa pregătitoare. Ei cred că o vor face, dar e mediu urban și nu pot avea clasă la limita minimă. Școala ”Lucian Blaga” Bistrița ne-a propus un simultan cu trei clase în Sigmir – 12 elevi – am zis nu pentru că toate cartierele vin la Bistrița și fac școală ca lumea. La Grădința ”Rază de Soare” Bistrița, ne-au cerut să se extindă cu o grupă, iar CSEI Lacrima a cerut mai mult ca anul acesta și am limitat și aici până vedem ce populație școlară este”, a spus Camelia Tabără.
Inspectorul general a declarat că în 20 ianuarie 2020 a predat proiectul de rețea și cifrele de școlarizare.
”Știm că se lasă cu supărări, dar nu avem încotro. Am spus tuturor celor care ne acuză că venim cu o ghilotină și nu înțelegem multele din particilaritățile pe care le invocați că Ordinul 5090 ne obligă pe noi, ca ISJ, după ce centralizăm tot documentul cu cifrele de școlarizare și proiecție pe anul 2020-2021, să dăm declarație pe propria răspundere a inspectorului general că proiectul a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobate și că s-au luat toate măsurile cu privire la încadrarea unităților de învățământ în bugetul calculat pe perioada legislației în vigoare”, a spus Camelia Tabără.
Ea a relatat că anul trecut, din august, lună de lună a trebuit să trimită la București un raport de management financiar în care să arate ce măsuri a luat pentru a se încadra în sumele ce se cuvin prin costurile per elev.
”La noi, populația școlară e jumătate în urban și jumătate în rural și avem costuri mai mari, dar ni s-a spus că alte județe se descurcă. Avem mai multe formațiuni în rural decât în urban pentru că în rural suntem obligați să mergem pe valori mici ale formațiunilor de studiu (clase și grupe – n. a.), dar trebuie să facem eforturi și, de fiecare dată când reproiectăm, trebuie să avem în vedere în primul rând această chestiune. E de dorit ca fiecare școală să se dezvolte și să crească până vine capitolul V din Legea 1 care ne obligă să ne ducem cu buget foarte clar pe salariazre, generat de finanțarea per elev”, a spus ea.
În aceste condiții, ISJ a făcut restrângeri peste tot acolo unde s-a putut.
”Am făcut o diminuare cu 23 de formațiuni și bineînțeles o mare problemă pentru opt licee cărora le-am tăiat cifra de școlarizare pentru clasa a IX-a. Până acum doi ani am reușit să facem în așa fel încât fiecare să intre în oferta centralizată fără ajustări majore. De doi ani, avem declin demografic și această finanțare a noastră ne obligă la foarte multă zgârcenie. În această proiecție, am făcut totalurile pe care vi le-ați propus și au reieșit la secția română 110 clase și noi a trebuit să tăiem opt clase ca să rămânem pe cifră de școlarizare concordantă cu generația absolvenților”, a spus șefa ISJ.
Ea a menționat că la simularea examenelor pentru clasa a VIII-a au fost cu 50 de copii mai puțin decât se estimase inițial, ceea ce înseamnă două clase, alte două clase de copii pleacă la liceu în alte județe, cum ar fi Cluj și Mureș, iar alții nu vin din altă parte. Totodată, în fiecare an, 50 de copii nu se înscriu în clasa a IX-a în ciuda eforturilor făcute de școală să-i atragă.
”Acesta este proiectul pe care noi ni l-am asumat, l-am votat în Consiliul de Administrație al ISJ în prezența celor două sindicate, FSLI și Spiru Haret – din decembrie 2019 ni s-a solicitat din partea Federației Spiru Haret să invităm la ședințe CA și reprezentantul acestui sindicat – am spus cum am gândit, iar de aici înainte Ministerul va comunica cifra de școlarizare și se va opera în consecință”, a spus Tabără.
Planificare științifică de tip socialist. Bravo! Numai că educația trebuie să urmeze alte studii și necesități sociale, nu ca producția de fabrică, economie centralizată
E cât se poate de capitalist. Nu ai destui elevi, nu ai bani, nu poți plăti profesori.
Capitalism înseamnă piață liberă, cerere și ofertă, nu centralism și reglarea din pixul conducerii de partid în funcție de diferite interese și prietenii, invocând de fațadă rentabilitatea, în realitate capitalismul de cumetrie a lui Ion Ilici Iliescu, mentorul lor.
Are dreptate inspectorul general ! Acum o saptamana la Tv-urile nationale era descrisa o situatie intr-o comuna , unde la o scoala din doua erau trecute fictiv un anumit numar de elevi care cica ar studia acolo. Ca sa poata functiona si justifica posturile de dascali . Cercetarile continua !
Ce nu spune d-na general este ca in acest an scolar Liceul Forestier nu a avut nici o clasa de liceu . Daca i s-au taiat 2 clase, si i s-a dat una inseamna ca acest liceu a cerut 3 clase.
In contextul procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat si al cerintelor absolventilor claselor a VIII- a, este corect vizavi de alte licee care au avut decenta sa ceara motivat un numar real de clase ???
O mare prostie tăierea claselor, doar ca asa se vrea la nivel de inspectoratele, nu au nici macar o statistica , fac ce vor ei . Da școlile sa fie lăsate să își propună clase, iar daca se realizeaza si clasele se fac e ok ,daca nu la revedere, asta nu se numeste descentralizare ci o centralizare la nivel inspectorat care face cum il taie capul!
Dacă se cere gândire de contabil, de ce nu apare contabilitatea între probele de examen pentru ISG?
Ia copiii, duce copiii, nu mai intră aici, să intre acolo, au cerut dar am tăiat… cam asta am citit, totul pe fondul unor bilanțuri contabile.
Iar FSLI și Spiru Haret menționate, de parcă ar fi și votat, nu doar ar fi fost chemate doar să „asiste”…
Din „dreptul la învățătură” a rămas „dreptul la învățătură dacă au cu ce să ajungă la școală aia de departe…”
Oare cum o fi peste graniță, la câțiva kilometri mai la vest, tot așa sunt obligați copiii să stea la „ia-mă nene”? De ce nu ne spune nimeni ASTA?