Direcția pentru Cultură gestionează întreg patrimoniul județean cu numai trei specialiști

Județul Bistrița-Năsăud are 770 de poziții în lista monumentelor istorice printre care se află și ansambluri cu 200 sau mai multe clădiri. Oricine vrea să le restaureze sau să le repare are nevoie de aviz sau acord din partea Ministerului Culturii sau a Direcției Județene pentru Cultură care funcționează cu personal și buget insuficient pentru a putea proteja patrimoniul cultural, a spus Camelia Târnovan, consilier superior în cadrul Direcției pentru Cultură Bistrița-Năsăud în ședința Colegiului Prefectural.

După categorie, sunt 380 situri arheologice, 372 monumente de arhitectură, 11 monumente de for public și 7 monumente memoriale și funerare. Dintre acestea, 226 sunt monumente de grupă A (de interes național, toate intervențiile asupra lor fiind avizate de Ministerul Culturii) și 544 sunt monumente de grupă B (adică de interes local, intervențiile fiind avizate de Direcția pentru Cultură Bistrița-Năsăud).

În ce privește tipul monumentelor, acestea sunt clasificate astfel: două ansambluri urbane, patru ansambluri rurale, 82 biserici și mănăstiri, 192 case, 15 castele, două cetăți, două cazarme, 6 muzee, un pod, 6 școli, 11 monumente de for public, o piatră tombală și mormântul lui Ion Pop Reteganul.

”Acestea sunt obiectivele cu statut de monument istoric, un cod distinct, însă avem și categoria monumentelor pentru care se stabilește un anumit regim de protecție prin PUG-uri, acele zone de protecție a monumentelor istorice, acele centre istorice cum le cunoaștem cu toții și pentru carea vem nevoie de reglementări urbanistice generale. Noi insistăm pe lângă primării ca în PUG-uri să fie constituite zone protejate și pentru care ulterior avem nevoie de reglementări instituite prin PUZ-uri”, a spus ea.

Camelia Târnovan a explicat de ce intervențiile asupra acestor clădiri trebuie avizate fie de Direcția pentru Cultură, fie de Ministerul Culturii.

”Sunt necesare pentru a prezerva ceea ce e valoros și conferă identitate zonelor și națiunii până la urmă. Aceasta este ideea pe care se construiește sistemul de protecție a patrimoniului în România. Funcționează bine partea de avizare, dar lipsesc din acest sistem de protecție a patrimoniului măsurile de sprijin către proprietari. E mult de lucrat în această zonă”, a explicat Camelia Târnovan.

În ce privește vizarea lucrărilor la monumentele istorice sau la imobile din zonele de protecție și zonele construite protejate, în primul semestru au fost 67 de documentații înregistrate și s-au emis 43 de avize favorabile, strict pentru monumente istorice. De asemenea, au mai fost emise 16 acorduri pentru reparații și o comunicare, în baza notificărilor prealabile depuse.

”Vorbim despre aviz atunci când lucrările care se propun la un imobil au nevoie de autorizație de construire și vorbim de acord când facem doar reparații, lucrări curente de întreținere a unui imobil. Pentru autorizație de construire este nevoie de un proiect întocmit de un arhitect atestat de MC în cazul monumentelor istorice și de un arhitect cu drept de semnătură în cazul zonelor de protecție sau zonelor construite protejate. Avem categoria clădirilor pentru care putem emite avize fără consultarea comisiilor naționale, respectiv zonale a monumentelor istorice, și avem lucrările de mare amploare, de restaurare a monumentelor istorice, pentru care e obligatorie consultarea comisiilor”, a precizat ea.

În prima parte a anului, Direcția pentru Cultură a emis și două obligațiir privind folosința monumentului istoric, un act în baza căruia se face înscrierea în Cartea Funciară a calității de monument istoric. S-a răspuns și la 28 de petiții privind evidența monumentelor istorice, statutul imobilului, etc.

Referitor la exercitarea dreptului de preemțiune al Statului Român în cazul vânzării imobilelor monumente istorice au fost înregistrate 13 înștiințări de vânzare, toate soluționate.

”Avem în lucru două documentații de clasare: Palatul Societății Regna de pe Bulevardul Independenței nr. 30 și Cinematograful Omnia de pe Bulevardul Republicii nr. 35. Sunt documentații extrem de stufoase care presupun costuri pe care noi, ca instituție, nu li le permitem. În consecință, lucrăm cu voluntari și cu iubitori de patrimoniu. În aceste două cazuri lucrăm cu Primăria Bistrița”, a mai spus ea.

O activitate pe care Direcția pentru Cultură Bistrița-Năsăud vrea să se axeze mai mult este cea de inventariere a monumentelor istorice în vederea actualizării Listei Monumentelor Istorice – informații transmise către Institutul Național al Patrimoniului. Doar anul acesta au fost transmise peste 50 de propuneri de modificare a pozițiilor din listă, dar de corectare a erorilor materiale, a adreselor sau delimitărilor în cazul siturilor aheologice, nu de introducerea sau de eliminarea unor monumente în și din listă, aceasta fiind o activitate ce se poate face prin proceduri administrative de clasare sau declasare.

În ce privește patrimoniul arheologic, tot în primul semestru au fost 27 de solicitări soluționate, s-au eliberat două certificate de descărcare de sarcină arheologică, s-au întocmit 12 procese verbale de predare a bunurilor arheologice ce provin din descoperiri intâmplătoare; 12 informări către primării privind instituirea măsurilor de protejare a zonelor în care sunt descoperiri intâmplătoare.

Direcția pentru Cultură a mai ținut și evidența și delimitarea siturilor arheologice (în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud), a întocmit 23 fișe de evidență și a introdus 127 situri perimetrate în sistem STEREO 70 și în platforma publică archterr.ro.

Toate acestea se fac, din păcate, cu personal de specialitate insuficient. Dintre cei șapte angajați, doar trei sunt de specialitate.

”Avem patru compartimente: Director executiv – post vacant, Patrimoniu mobil – un singur om. Monumente istorice și arheologie – doi oameni, Resurse umane – 1 și două posturi pe parte de achiziții și administrativ. Toate Direcțiile pentru Cultură sunt în aceeași situație de 20 de ani de la înființare. Nici bugetul instituției nu permite altceva decât funcționarea. Lipsesc fondurile pentru activitățile de inventariere, clasare, punere în valoare a patrimoniului cultural național imobil și mobil, iar legislația de specialitate este și ea incoerentă și neactualizată și creează dificultăți angajaților instituției. Rolul instituției este mult sub ceea ce este necesar pentru protecția patrimoniului cultural”, a spus ea.

Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud este serviciu deconcentrat al Ministerului Culturii, cu rol de analiză și avizare, monitorizare și control, evidență și inventariere, consultanță de specialitate și mediere în domeniile: patrimoniu cultural național mobil și imobil (monumente istorice), arheologie, monumente de for public.