Elevi de la mai multe școli din Bistrița-Năsăud vor afla, și anul acesta, la cursuri de educație forestieră, ce este pădurea, ce înseamnă silvicultura și cum pot îmbrățișa această meserie cei interesați de ea.
”Sub egida RNP-Romsilva, care la rândul ei are în planul de management obiective legate educația forestieră, toți colegii, din toată țara, desfășoară asemenea programe. La noi vor fi câteva întâlniri cu elevii în câteva școli cu care noi am mai colaborat. Avem un parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean și o să avem și concursul anual Tineri în pădurile Europei, dar vom desfășura lecții de educație forestieră. Chiar eu voi merge să vorbesc cu elevi de diferite vârste, chiar și cu micuții de la grădiniță, despre ce este pădurea, ce este silvicultura – pentru că este o știință – ce fac silvicultorii și cum pot tinerii și copiii să ajute silvicultorii sau să se apropie de pădure în felul lor”, a spus Adriana Bartha de la Direcția Silvică Bistrița.
Din experiența anilor trecuți, ea ne-a relatat că cei mici fac unele confuzii legate de terminologie.
”Mai făceam și jocuri și chiar în timpul lor remarcam că elevii făceau niște confuzii între ceea ce face un pădurar și cel care face exploatare forestieră sau rolul unui ranger într-o arie protejată cu rolul unui jandarm. Despre lucrările silvice nu se știa, de pildă, că o plantație înființată poate fi făcută ca împădurire efectivă pe toată suprafața sau în completarea regenerării naturale. Nu se cunoștea noțiunea de regenerare naturală, faptul că pădurea se regenerează singură și noi, silvicultorii, facem doar completări și apoi, încă șapte ani facem anumite lucrări silvice. Lucrurile erau ca niște revelații pentru ei: faptul că silvicultorul chiar are treabă să facă niște lucrări de îngrijire a pădurii până când ajunge la maturitate și încep lucrările de exploatare. Copiilor le-a plăcut, inclusiv cadrelor didactice. Avem un parteneriat foarte lung și fructuos cu Școala Gimnazială Ștefan cel Mare. Îi felicit și le mulțumesc. Am copii cu care mă întâlnesc acolo de când erau în clasele mici, sunt micii noștri silvicultori”, a spus ea.
Potrivit Adrianei Bartha, anul acesta temele ce se vor aborda la întâlnirile cu elevii sunt, printre altele: cum ia naștere o pădure, regenerarea pădurii și etapele de dezvoltare, conservarea biodiversității, ce înseamnă meseria de silvicultor: ”Îmi amintesc de o activitate foarte frumoasă făcută la școala din Rebrișoara în parteneriat cu Liceul Silvic Năsăud, iar după întâlnirea cu noi doi elevi au dat la Liceul Silvic. A fost o mare bucurie”.
Anul acesta, Direcția Silvică Bistrița are în plan să înceapă o colaborare și cu Liceul Agricol Bistrița care este foarte aproape de specificul activității silvice. Cel mai probabil, elevii vor fi invitați să viziteze Pepiniera Sărata și chiar să participe la lucrări de plantat puieți.
Vă reamintim că ne aflăm în plină Lună a Plantării Arborilor, care a început în 15 martie și ține până în 15 aprilie.
Lecțiile acestea ar trebui să se desfășoare chiar în păduri, creându-se niște ”cărări” care să fie parcurse, exemplificând practic, pipăind efectiv ”noțiunile” predate și nu în sălile de clasă. Există asemenea posibilități în Pădurea Schullerwald (Pădurea elevilor/școlarilor) sau în Pădurea Schifferberg/ Pădurea Codrișor, unde se pot desfășura adevărate lecții în legătură cu pădurea, așa are loc un act educativ eficient, nu prin ”memorare” abstractă. Dar las la aprecierea ”pedagogilor” alegerea modalităților prin care-și desfășoară actul educațional!!!
La aceste cursuri ar fi de dorit sa participe si primarul Bistritei numit ” Primarul DRUJBA” impreuna cu drujbistii din linia -a doua.
Dar pentru doamna Doina Pană și pentru domnul Ioan Deneș este interzis? De ce trebuie ca elevii români să știe despre pădurea care ne înconjoară mai multe decât conducătorii? Numai așa vedem impostura?
Ce să mai înțeleagă copii că nu mai înțelegem noi ăștia mari.Ar trebui să îi ducem să vadă ce guvernanții buni am avut din 1989 si pana acum, fiindcă avem desert în loc de munți cu copaci falnici. Unii și-au umplut conturile de pe acești munți iar alții care trăiau din prelucrarea lemnului au fost lăsați să moară de foame. Au tăiat la ras si nu au mai plantat nimic in loc,asta din cauza corupției la nivel înalt. Până nu ne vom uni ca să luptăm împotriva lor nu se va schimba nimic si asta deoarece institutiile care sunt puse si plătite cu bani frumosi din visteria statului (adică tot din banii noștrii) sunt si ei corupti.
Tot respectul pentru Adriana,care a invatat de la tatal ei ce inseamna respectul fata de natura in general si fata de padure in special,doar ca e o picatura curata intr-un ocean murdar.In primul rand trebuia convins seful ei G.Ivan directorul Directiei Silvice,un biet padurar venit din Maramures,trecut pe la toate partidele pentru a ramane director de vreo 20 de ani.Si uite asa vedem de unde vine dezastrul.In rest de acord cu Nelu si cu cei care iubesc natura curata,viata sanatoasa,respectul fata de OAMENI si frica de DUMNEZEU.
PAREREA MEA!
Cu ocazia asta elevii din județ le vor putea cere doamnei Doina Pană și domnului Ioan Deneș, atunci când aceștia își vor începe campania electorală, să nu mai confunde bradul cu molidul, fagul cu carpenul, stejarul cu gorunul și să nu încurce așa des merele și perele pădurețe între ele. Sincere felicitări!
Dnul Ivan nu este un „padurar” venit din Maramures. Este inginer silvic cu studii superioare la Brasov. Daca vreti sa vedeti de unde vine dezastrul, vedeti cum s-au facut retrocedarile, cine a venit cu un radar al padurilor nefunctional, cum se face ca avem atatia ministri ai padurilor din BN. Oameni fara niciun fel de expertiza silvica. Directia Silvica mai administreaza aproximativ 15% din padurile judetului. Pentru restul, intrebati la primarie, la ITRSV si la doamna Pana si stapanii ei. Nu ma astept sa va documentati inainte sa aruncati cu noroi. Daca oamenii nu erau asa usor de aburit, Romania era altfel astazi
Într-adevăr, am văzut și eu că bistrițenii sunt mult mai ușor de aburit decât lemnul: numai așa pe bistrițean îl îndoiești după cum vrei. Totuși, cel mai mare aburitor de cherestea din județ îl are doamna Doina Pană: îl bagă pe bistrițean înăuntru alb, ca cașul, și-apoi îl scoate roșu pesede.
@veritas,sa fi padurar nu-i o rusine,sa fi corupt…e o problema indiferent de functie si studii… Ivan … nu are o condamnare definitiva,doar am aflat si eu din presa ca a fost verificat putin de mascati.Eu spun ce vad si ce stiu…..Ca padurile ,terenurile au revenit proprietarilor de drept,fiind confiscate de comunisti nu-i un lucru rau,doar taierea ilegala si nerespectarea amenajamentului silvic e o crima care ne afecteaza pe toti.
PAREREA MEA!
@Nea Ion. Imi imaginez ca nu sunteti rau intentionat asa ca am rabdare sa va raspund in detaliu. 1. Problema legata de retrocedari nu e ca s-a facut. ,ci ca de multe ori s-au improprietarit oameni care nu aveau niciun drept. Si asta, in dauna unor persoane decedate sau plecate din tara. In cele mai multe cazuri, improprietaritul ilegal a ras-o a doua zi. In plus, in judet a fost situatia inedita a padurilor graniceresti ce astazi au ajuns in administrarea autoritatilor locale. Stiti vreun caz de pana acum in care cetatenii unei comune sa fi luat la rost administratia locala pentru cum le sunt administrate padurile? Nu, e usor sa pasezi vina la RNP. 2. Ce ati aflat din presa a fost o operatiune de PR menita sa vanda ideea populatiei si altora ideea ca se face treaba in privinta mafiei padurilor si a lui Schweighofer. Povestea bugetarului care face bani pe numele copiilor vinde bine intotdeauna. Ca indiciu in acest sens, va spun ca procurorul de caz a fost doamna Moraru Iorga, procuror dat afara de Kovesi din DNA. Marile nereguli erau protejate si atunci ca si astazi de mafia securist politica despre care vorbiti si dumneavoastra numai ca va uitati in directia gresita. Faptul ca avem ministri ai padurilor din BN alaturi de cele mai mari firme de profil din tara ar trebui sa va dea alt indiciu 3. Nu e o rusine sa fii padurar, ba din contra. Exista oameni exceptionali la toate nivelurile silviculturii din Romania. Dar dumneavoastra ati aruncat o informatie falsa. Domnul Ivan nu e din Maramures si nici nu e padurar. A absolvit in 1991 la Brasov si dupa inceperea facultatii a inceput sa lucreze in DS Bistrita ca inginer. SI nu in ultimul rand, daca o respectati pe doamna Bartha intrebati-o pe ea ce parere are despre domnul Ivan.
Doamna Adriana Bartha, timpul la dispoziție pentru comentariul postat a fost limitat de celelalte activități pe care le am de îndeplinit în fiecare duminică, din această cauză nu am mai amintit de o altă posibilitate de a vă desfășura activitatea și în mediul mai receptiv la problemele respectării pădurii. Ați putea apela și la Organizațiile locale Cercetașii României, care au deja experiență în domeniul abordat. V-am dat aceste exemple de modalități, deoarece odată cu trecerea anilor, prin activitățile desfășurate la care am luat parte activă, am reușit să acumulez niște cunoștințe, pe care doresc să le împărtășesc tinerei generații, pentru a nu se pierde.
De ce nu poate fi numit un silvicultor ministrul pădurilor
1. Pentru că pesediștii au învățat lecția de la Karl Marx cum că silvicultorul „nu poate vedea pădurea din cauza copacilor”. Așa că mai bine pui șef peste codri o colodă de la Infoel sau un buhaș de la CFR, ajuns acuma la faliment.
2. Pentru că le-ar încurca foarte rău lucrurile. Mă refer aici la inginerul școlit, având toate diplomele obținute la vreme și pe bune. Silvicultorul școlit nu ar admite haramul din păduri și l-ar pune la punct imediat atât pe domnul Holz Schweighofer, cât și pe cel care culege paraîndărâtul în rampa de întoarcere.
Absolut de acord cu tine sa fie omul potrivit la locul potrivit,dar cu mafia nu se poate lupta un silvicultor fie el si super scolit si foarte bine intentionat. Mafia lemnului este transfrontaliera si transpartinica,dupa regula ce spune ca banul nu are culoare politica.Schweighofer a fost sprijinit de Adrian Nastase cel care i-a oferit pe tava doua milioane mc de lemn fara licitatie pe o perioada de 10 ani,iar apoi toti guvernantii ,,au pus botul”,azi stie toata lumea ca au spatele asigurat de Johannis.Din pacate dezastrul continua ,iar cei care vor suferi cel mai mult vor fi copiii si nepotii nostri,sigur avem partea noastra de vina ca ne lasam manipulati cu tot felul de abureli si subiecte false si nu luam exemplul cehilor,ungurilor nu mai vorbesc al austriecilor care le-au dat sutul in cur in secunda doi.
PAREREA MEA!
Saracă Țară-de-Sus,
Toată faima ți s-a dus!
Acu cinci sute de ai
Numai codru îmi erai…
Bistrița în stânci se zbate
Prin păduri întunecate
Și mereu se adâncește
Unde apa-abia clipește…
Pe deasupra frunza deasă
În adânc apa veghează
Iar stejari din mal în mal
Pe deasupră-i se prăval…
Căci să știi, iubite frate,
Că nu-s codru, ci cetate…
Peste ape, peste punți,
Peste codri de pe munți…
Eu citesc de fiecare dată, duminica, presa bistrițeană cu mult interes. Uite, aici am remarcat și câțiva termeni pe care încă nu îi știam și care, cred, întregesc profitabil terminologia de specialitate ce li se va explica elevilor: Primarul Drujbă, Primarul Labă – ambii prieteni ai pădurilor, coloda de la Infoel, buhașul din Beclean… Este, poate, ca și cum le-ai vorbi elevilor despre stejarul din Borzești și despre stejarul din Posmuș, despre plopul din Mocod ori despre molidul candelabru sau… Nimic despre Cherestoi Atilla? Nimic încă despre terșul din Teleorman pe care curata doamnă Doina Pană, îl percepe, în imensa ei distrofie silvică, mai mult ca niciodată, ca pe un boabab național?
Mi-am exprimat opinia. Probabil considerate ofensiva, dar este perceptia pe care o am cu experienta mea de viata.
1. Administratia romana in general e plina de fiul-fica lui. Nu exclude ca putem gasi oameni cu pasiune printre ei, care sa aiba merite personale, dar de cele mai multe ori, cariera acelor oameni se construieste reducand oportunitatile altora, in detrimentul lor. Pentru ca aici se ofera ca si exemplu doua nume(fiica) vs padurarul, trebuie spus ca la inceputurile comunismului, mobilitatea sociala era mult mai mare(posibilitatea ca si un om de oriunde se acceada la o functie-profesie in functie de competentele si capacitatile intelectuale) era mult mai mare.
Exemplu lui Adriana e cat se poate de simplu. A avut usi deschise bazate pe cariera tatalui. Din start. In acelasi timp, acest avans a fost in detrimentul altor oameni. Pentru ca , doar in promotia ei, erau oameni care deja la angajare aveau 9 ani de invatamant de specialitate(liceul silvic plus facultatea de silvicultura, sectia cultura) dar pentru ei functia a insemnat batutul coastelor la picior, pentru Adriana loc de munca de birou din start mai bine platit. Este normalitatea?? Nu. Imi vine minte exemplul unui inginer din comuna nord-estica, care studia serios, invata, avea o capacitate extraordinara de invatare, etica de munca absoluta…mai uit unde este azi…este tot in comuna respectiva. Sub potentialul lui real. Unii sfarsesc in bautura si mediocritate amara.
Omul acela sunt sigur de ceea ce spun, putea fi azi sef pe propria munca, intr-un sistem corect la RNP.
Nu a fost sa fie pentru ca locurile sunt ocupate prin scurt-circuit de oameni avantajati chiar din sistem.
Solutia era de mult, un sistem de admitere a functionarilor publici, indiferent de domeniu, independent de politic. Poate aveam administratie informatizata azi, aveam autorute, aveam mai putina coruptie, dinamism mai mare.
Problema nu e neaparat cu persoana x sau y ci cu sistemul.
1.Permite politizare. Unde e politica e pupincurism, obedienta totala, factorul de competenta dispare.
2. Permite fosilizarea posturilor pe vecie unora. Nu permite reinsprospatarea -actualizarea viziunilor la nivel international, sau adoptarea unor tehnici metodologii noi, se merge mult prin inertie.
3.E imoral si lipsit de etica, favorizand o clasa de oameni, in defavoarea altora.
Nu va speriati acelasi lucru se intampla oarecumva peste tot in lume.
Exemplul din USA unde saptamana asta, procurorul general a declansat urmarirea pentru 50 de persoane care au ocupat locurilor altora, in scolile sportive destinate atletilor de performanta cu CV-ul chiar si pozele falsificate de catre parinti care au platit greu ocuparea acelor locuri, e o realitate. Doar ca societatea americana are anticorpii necesari, societatea romaneasca e tributara celor de la putere.
Vorbind de silvicultura , da amenajamentele initiale s-au spart in mii de mici amenajamente de suprafete, s-au construit sute de ocoale silvice fiecare cu administratia lor -contabil etc…fiecare fiind lacom, presiunea a fost mai mare. Ei traiesc din vanzarea de lemn.