Exemple de elevi cu nevoi speciale respinşi de colegi aşa-zişi „normali” sau în limbaj de specialitate „tipici” au tot existat în ultima perioadă întrucât un astfel de copil copil deosebit poate „trage în jos” o clasă întreagă, după cum consideră adesea părinţii celorlalţi.
În Bistriţa-Năsăud, din fericire, 700 astfel de copii au fost integraţi cu succes în peste 20 de şcoli graţie unui proiect derulat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud în parteneriat cu Asociaţia Autism Europa, Casa Corpului Didactic, Consiliul Judeţean şi Şcoala Gimnazială nr. 4, proiect finanţat cu fonduri norvegiene, şi care se numeşte „Dezvoltare de strategii şi politici pentru a acorda şanse egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile”.
Preşedintele Asociaţiei Autism Europa, Ana Dragu, a declarat pentru Timp Online că, urmare a activităţilor derulate prin proiect, şcolile din Bistriţa-Năsăud sunt mult mai pregătite acum să integreze copii cu nevoi educative speciale.
„Aproape 300 de cadre didactice au beneficiat de nişte cursuri de formare de 80 de ore, deci nu a fost o 
chestie de-asta de 5 ore în care semnăm că venim şi nu venim. Cursul a fost special făcut, acreditat la Ministerul Educaţiei, iar din ce am văzut, eu cred că cei care au fost într-adevăr interesaţi – şi au venit oameni din Uriu, la 4 după-amiaza – sunt astăzi mai bine pregătiţi să integreze copii cu cerinţe educative speciale. Noi le-am transmis celor care au venit la curs diverse lucruri utile. Ei confundau integrarea în învăţământul de masă cu atingerea unor standarde academice din programă, care standarde sunt oricum deplasate şi pentru copiii tipici. Am reuşit, sper, să le transmitem, că pentru un copil cu cerinţe educative speciale, mai important decât să înveţe să facă ecuaţii sau să citească Ion Creangă, e să se afle între semenii lui tipici şi să lucreze ceva, nu să fie ignorat. Mai bine să faci în ora de matematică un puzzle cu cifre decât să nu faci nimic. Dacă un copil nu poate învăţa în felul în care predăm noi, atunci trebuie să predăm în felul în care el poate învăţa”, a spus Ana Dragu.
Acest mesaj l-a înţeles foarte bine Nadia Urian (foto principal) de la Şcoala Gimnazială Uriu care a participat la toate activităţile întrucât are în clasă un astfel de copil şi a vrut să ştie cum să îl integreze.
„Am venit la cursuri cu dorinţa în suflet de a învăţa mai mult decât aplicăm la clasă. Eu personal lucrez cu copii cu nevoi speciale încă din 1996. Era vremea când nu puteai refuza acest lucru. Ţineam atunci legătura cu profesoara de psihopedagogie din liceu. A venit apoi vremea în care ne-am specializat în consiliere psihopedagogică tocmai din dorinţa de a învăţa mai mult şi totuşi nu a fost destul fiindcă apar cazuri multe, dificile. (…) Am aflat de la acest curs traducerea altei limbi decât cea cu care noi muncim cu copii tipici la casă. Am învăţat în ce mă priveşte că tot ce ne-am însuşit trebuie să transmitem cu dragoste. Adaptăm programa pentru ei, muncim în plus pentru că altfel nu se poate. Eu am în clasă acum un astfel de copil, iar dacă aud în clasă Doamna, te iubesc! mie mi-e suficient să mă duc mai departe. Asta îmi spune în mijlocul activităţii că mă iubeşte, iar eu ştiu că el, oriunde merge, îşi cumpără rechizite, iubeşte şcoala, iar clasa şi colegii sunt mediul lui de viaţă. Şi eu, şi clasa îl aplaudăm, îl încurajăm şi îi spunem că îl iubim. Îl încurajăm să mai scrie. Ceea ce exprim eu copiii copiază. Altfel, lui nu i-ar plăcea aşa de mult să vină la şcoală, spun eu”, a spus Nadia Urian pentru Timp Online.
Pe de altă parte însă, a mai spus Ana Dragu, în ciuda eforturilor făcute în cadrul acestui proiect, integrarea copiilor vulnerabili e incompletă câtă vreme lipseşte partea de suport pe care cadrul didactic trebuie să o primească în şcoală.
„Noi propunem o serie de modificări legislative şi cerem parlamentarilor bistriţeni să le susţină de aşa natură încât să deblocheze puţin sistemul acesta. Sunt două categorii de probleme, una fiind a legilor care nu se respectă, alta a legilor incomplete. Scrie în lege că un consilier psihologic trebuie să lucreze cu 800 de copii, ceea ce e oricum aberant, dar în realitate au şi câte 1300 de copii atribuiţi. Mai scrie în lege că în acele clase unde e un copil cu cerinţe educative speciale, efectivul se reduce cu trei. Nici această prevedere nu se respectă. Mai e o categorie de legi incomplete care trebuie modificate. Le crerem parlamenatrilor să susţină o modificare a Legii educaţiei ca să schimbe ce nu am putut noi schimba. Vom face şi o petiţie în acest sens”, a spus Ana Dragu.
Adaugă comentariu