Companiile înregistrate în Bucureşti generează 35% din cifra de afaceri totală a firmelor din România şi adună 32% din numărul total de angajaţi din mediul de business Capitala şi alte nouă judeţe sunt singurele „centre“ din România unde cifra de afaceri a companiilor depăşeşte 5 mld. euro anual (un rezultat cel puţin egal cu cifra de afaceri a Petrom – cea mai mare companie locală), în timp ce alte zece judeţe nu reuşesc „să adune“ un business de 1,5 mld. euro (similar cu cifra de afaceri a magazinelor Kaufland), arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Cu o rată a şomajului de peste 10%, un salariu mediu net care nu ajunge la 1.400 de lei, cu mai puţin de 30.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri mai mică de 1,5 mld. euro în companii, judeţe precum Mehedinţi, Teleorman sau Vaslui nu contează în economia românească.
Potrivit unui top realizat de Ziarul Financiar, Bistriţa-Năsăud este pe locul 26, adică în jumătatea de jos a clasamentului celor 42 de judeţe, cu 7828 de firme care au derulat o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de euro în 2012 având 38.981 de salariaţi în companii. Profitul net al companiilor a fost de 54,5 milioane de euro. De asemenea, salariul mediu net în decembrie 2013 a fost în judeţul nostru de 1242 lei, iar şomajul de 4,8%
Vecinii noştri din Cluj, Mureş, Suceava şi Maramureş sunt cu mult înaintea noastră. De exemplu, Clujul ocupă locul cinci în top cu o cifră de afaceri de 8 miliarde de euro, Mureşul e pe 11 cu 4,9 miliarde de euro, Suceava este pe locul 18 cu o cifră de afaceri de 2,7 miliarde de euro, iar Maramureşul pe 20 cu 2,6 miliarde de euro.
Din regiunea de nord-vest, doar Sălajul este după noi pe locul 33 cu o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de euro, însă şi în acest judeţ salariul mediu lunar este mai mare decât în Bistriţa-Năsăud, în decembrie fiind de 1288 lei. Judeţul Bihor e pe locul nouă cu 5,4 miliarde de euro, iar Satu Mare pe 19 cu 2,6 miliarde de euro cifră de afaceri.
„Infrastructura e cheia pentru a atrage investiţii într-o anumită zonă. Niciun investitor nu vine să facă o fabrică dacă ulterior îi ia câteva zile să transporte produsele către o altă ţară“, a declarat pentru zf.ro, Aliz Kosza, un executiv care a condus companii precum MOL, Orkla Foods sau Fabryo şi care deţine în prezent propria firmă de consultanţă.
Recent însă, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Vasile Bar, declara că economia judeţului nostru duduie. Datele culese de Ziarul Financiar arată mai degrabă că ea scârţâie. Cine o fi având dreptate?
Cu raducu la butoane va mai scartai mult si bine
Lasa-l pe saracu Bar in plata lui, saracu e pe linga realitate de cam multa vreme. Nu stie cum sa se gudure pe linga PSD-isti ca sa-i fie lui mai bine.
˝Ce ne lipseşte pentru a atrage investitori? Infrastructura!˝
Saşii au lăsat Bistriţa fără magistrală de cale ferată.
PNL Neamţ au reuşit să mute traseul autostrăzii Iaşi – Cluj de la Bistriţa (cum era prevăzut încă din 1968 cf. IPTANA) prin jud. Neamţ.
Politicienii oraşului / judeţului nostru pornesc lupte intestine pentru pseudo-centuri halucinante, nefinanţabile şi inutile.
Încet dar sigur plaiurile bistriţene sunt condamnate la depopulare, subdezvoltare, un apendice teritorial.
Din ciclul ” Unde e inceputul si sfarsitul lui 2?”: Unde sunt fabricile lasate de Ceasca, unde sunt banii lasati de el, unde s-au dus imprumuturile luate de la banci, unde au plecat resursele naturale incarcate in tiruri si trenuri, unde ….? Din cauza celor aproximativ 20.000 de hiene din ultimi 2zeci si… de ani sufera aproximativ 20. 0000. 000 de romani
Tot mai multe firme se inchid, falimenteaza. Tot mai multe spatii comerciale si hale de productie sunt de inchiriat sa de vanzare. Cele cateva firme care au ramas sunt inabusite incet de capuse sub forma de controale de tot felul ca doar cei aproximativ 20.000 au nevoie de huzur. In loc sa se stimuleze crearea de noi linii de productie cu patronat autohton, sa se asigure infrastructura pt cele ce exista si pt cei ce doresc sa investeasca …ii inecam in birocratie si masinatiuni politice. „Daca nu cotizezi ..”
Vorba aia, Frunză verde de dudău, şi-o sa fie şi mai…….bine.