Compania Naţională de Investiţii mai mult a încurcat decât a ajutat comuna Ilva Mică să se racordeze la reţeaua de apă şi canalizare, spune primarul Aurel Horea care s-a chinuit timp de zece ani să ducă la bun sfârşit un proiect derulat prin CNI, dar finanţat în cea mai mare parte de la bugetul local.
„A fost un an greu, ne-am chinuit să ducem la capăt proiectul Sistem de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare, derulat prin Compania Naţională de Investiţii(CNI) căreia eu nu îi văd rostul. Şi noi suntem în stare să ducem un proiect la capăt. Anul trecut, în decembrie, s-a făcut recepţia la acest obiectiv. Pe lângă faptul că a fost o cofinanţare foarte mare din partea Consiliului Local Ilva Mică, undeva peste 2,3 milioane de lei, a trebuit să virăm aceşti bani la CNI şi practic ei s-au ocupat de tot, inclusiv de licitaţie, bineînţeles după ce am plătit tot noi studiul de fezabilitate. Mai precis, am preluat un proiect făcut prin 1997, ce am găsit eu în primărie aici, întocmit prost pentru că sursa de apă era subterană, prin drenaj, ceea ce nu asigura suficient debit pentru o localitate. L-am preluat aşa, l-am trimis la CNI, s-a licitat, s-a depus contestaţie, s-a mai licitat încă o dată. Când, în sfârşit în 2009 s-a semnat contractul de execuţie plus proiectare, la pachet, s-a ajuns la concluzia că nu poate face faţă şi nu asigură debit pentru întreaga comună şi atunci cei de la CNI au decis să rezileze contractul”, a spus el.
Primarul e nemulţumit că proiectantul nu a găsit soluţii un an de zile, nici măcar nu a întocmit un studiu de fezabilitate pentru că era şansa să prelungească acest traseu.
„Şi atunci a trebuit să întocmim un nou studiu de fezabilitate, alţi bani, alte avize şi, după zece ani, s-a terminat investiţia. Eu sunt sigur că, din bani locali, făceam mult mai multe economii şi la un preţ mult mai bun şi calitatea lucrărilor era mult mai bună. Anul trecut s-a făcut recepţia în decembrie şi nu s-a putut pune în funcţiune pentru că era foarte frig. Proiectele din 2006 erau fără racorduri, numai conducte principale şi acum după 10 ani mă întreabă de ce nu am făcut şi racorduri. Păi eu sunt nebun? Nu ne-aţi lăsat, de-asta, că nu ne încadram în costuri. A trebuit să găsim alte surse pentru racorduri. Fiind în zona de munte, nu ne permite relieful să facem căminele pe domeniul public, iar oamenii ar trebui să le facă pe proprietatea lor, bineînţeles din banii lor, pentru că nu poţi plăti din bani publici investiţii pe proprietate privată. Am avut numeroşi oameni care au dezinformat şi au spus că în alte părţi aşa s-a făcut, dar Drumurile Naţionale nu ne-au aprobat să facem cămine. Totul a fost foarte complicat”, a spus Aurel Horea, exasperat de întreaga situaţie.
După ce a dus cu greu la capăt proiectul, primarul s-a mai chinuit şi să-i convingă pe cetăţeni să se racordeze la reţea, iar acum 75-80% dintre locuitori s-au branşat.
Adaugă comentariu