Bistriţa este partener în cadrul proiectului INNOCRAFTS („Politici antreprenoriale inovative în sectorul meşteşugurilor”), un proiect de iniţiativă regională care a debutat plecând de la nevoia câtorva oraşe, importante centre artistice şi de patrimoniu, de a explora valorile care alcătuiesc identitatea unui oraş durabil şi, în special, de a consolida politicile antreprenoriale în domeniul meşteşugurilor artistice şi contemporane. Proiectul este finanţat prin programul european INTERREG IVC, având o valoare totală pentru Bistriţa, în calitate de partener, de 104.000 euro.
În cadrul acestui proiect, marţi şi miercuri la Hotel Metropolis se desfăşoară un eveniment de diseminare, la care vor sunt prezenţi partenerii externi din proiect, precum şi experţi locali în sectorul artelor şi meşteşugurilor.
La deschiderea lucrărilor au participat primarul Ovidiu Creţu, subprefectul Ovidiu Frenţ, dar şi managerul Muzeului Judeţean, Alexandru Gavrilaş, istoricul de artă Vasile Duda, artistul plastic Marcel Lupşe şi directorul Centrului Cultural Municipal, Dorel Cosma.
”Proiectul are menirea de a promova antreprenoriatul în domeniul meşteşugurilor. Dorim ca artizanatul să fie promovat în Bistriţa, tradiţia de sute de ani a meşteşugarilor de aici ne obligă dar ne şi creează o bază foarte bună de a dezvolta în continuare aceste activităţi. E adevărat că revoluţia industrială din secolul XIX a scos puţin în afara vieţii obişnuite artizanatul, dar acesta revine. Peste tot în Europa sunt revalorificate tehnicile şi produsele artizanale. Începem şi noi să ne reobişnuim cu ele. Nu e simplu şi nu e ieftin. Produsele industriale sunt mai ieftine decât cele artizanale, dar acestea din urmă au farmecul fiecărui loc, poartă căldura mâinilor şi sufletului creatorului. Bistriţa a fost renumită pentru meşteşuguri şi bresle, în special în domeniul prelucrării metalelor, Bistriţa s-a dezvoltat prin produse meşteşugăreşti. Luându-le exemplul, poate meşterii artizani din judeţ vor reuşi să se unească într-o asociaţie. Încercăm să promovăm aceste produse, încet-încet ne-am obişnuit că sarmalele sunt mai bune din oala de lut decât din cea de inox, purtăm cu plăcere cămăşi de in. Am început să facem paşi, trebuie să avem curajul să mergem mai departe”, a spus Ovidiu Creţu în cuvântul de deschidere.
Programul cuprinde mese rotunde în domeniul meşteşugurilor, prezentări ale iniţiativelor care promovează acest sector, precum şi dezbateri pe exemple de bună practică în sfera artelor şi meşteşugurilor (marţi), vizite la Centrul de artă tradiţională ”Casa cu lei” şi la Biserica Evanghelică (miercuri). Scopul final al schimbului de experienţă constă în promovarea spiritului antreprenorial şi crearea de afaceri în domeniul meşteşugurilor.
Au venit la Bistriţa pentru acest eveniment reprezentanţi ai municipalităţii din Florenţa (Italia), Asociaţiei Naţionale a Municipalităţilor Italiene, Institutului Naţional de Arte şi Meşteşuguri din Paris (Franţa), Camerei de Comerţ, Industrie şi Navigaţie din Barcelona (Spania), Şcolii de Arte, Design şi Arhitectură de la Universitatea Aalto (Finlanda), Consiliului Local Riga (Letonia), Agenţiei de Reabilitare a Oraşului Vechi Vilnius (Lituania), Camerei de Comerţ şi Industrie din Bratislava (Slovacia), ai Zemgale Planning Regio din Letonia, Fundaţiei pentru Artizanat Artistic din Florenţa (Italia), Agenţiei Regionale a Municipalităţilor Central Stara Planina (Bulgaria).
Unde dai si unde crapa. Primarul vorbeste despre artizanat sau despre sarmale in oale de lut. Nici un cuvant despre Scoala de Arte si Meserii care functioneaza in cadrul Centrului Judetean pentru Cultura Bistrita-Nasaud. La fel marele absent este Camera de Comert si Industrie a Judetului. Apoi primarul isi aminteste ca Bistrita s-a dezvoltat prin produse mestesugaresti, fiind renumita prin breslele specializate in prelucrarea metalelor, uitand ca produsele breslelor faceau obiectul unor intense schimburi comerciale. Acestea au facut ca la 1353 orasul Bistrita sa primeasca din partea regelui Ungariei dreptul de tine targul anual de 15 zile in luna august, targ cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL. Cu alte cuvinte in acest an se implinesc 660 de ani de la acel moment si ar fi un bun prilej de a fi reluat acest targ, pe baze moderne cu implicarea Camerei de Comert si Industrie, unde pe langa artizanat sau produse agricole sa fie organizate expozitii de produse industriale. Combinat si cu manifestari cultural-artistice „Bulgiul anual” ar putea deveni un eveniment important, contribuind la dezvoltarea turismului intr-un oras ca Bistrita care nu se bucura de prea multe evenimente. Prin urmare, poate la incheierea acestui seminar primarul va face o invitatie participantilor sa vina cu produsele lor la Bistrita in luna august.