(FOTO) O fabrică de sobe şi produse ceramice al cărei fundament a fost pus de saşi în urmă cu 122 de ani, transformată ulterior în întreprindere comunistă de materiale de contrucţii şi intrată în patrimoniul Teraplast imediat după Revoluţie e rasă de pe faţa pământului în aceste zile. Buldozerele muncesc de zor ca să elibereze terenul pe care Primăria Bistriţa vrea să facă piaţă de gros.
Istoria fabricii de teracotă începe în 1896, când la Bistriţa s-a înfiinţat o unitate de producţie a plăcilor ceramice. Aceasta aparţinea meşterului sas Schuster Walter. În 1917, familia dr. Corneliu Biss a cumpărat unitatea şi a transformat-o în societatea pe acţiuni “Fabrica de sobe şi produse ceramice”. Pe lângă familia Biss, în acţionariatul noii companii mai erau familia Muller, familia Senensieb şi Banca de Credit Bistriţa.
Conform site-ului Terpalast, în 1948, Fabrica de Sobe şi Produse Ceramice a fost naţionalizată. În 1977, apare Întreprinderea de Materiale de Construcţii Bistriţa, iar Fabrica de Sobe şi Produse Ceramice e integrată în ea. În 1978 sunt puse în funcţiune primele linii de extrudare profile şi tevi PVC, iar în 1979, prima linie de dozare-malaxare care asigura o parte din necesarul de granule pentru liniile de extrudare existente şi pentru celelalte 22 puse în funcţiune în cursul aceluiaşi an.
După Revoluţie, mai precis în 1990, se înfiinţează Teraplast prin divizarea Întreprinderii de Materiale de Construcţii din Bistriţa, care deţinea secţiile de teracotă şi de prelucrare a maselor plastice.
Zece ani mai târziu, mai precis în decembrie 2011, Teraplast a vândut cu un milion de euro fabrica de teracotă unui moldovean, care a înfiinţat societatea SC Teracota Bistriţa. Conform contractului, societatea nou-înfiinţată se obliga să preia de la Teraplast activitatea de producere a cahlelor şi să menţină activitatea de profil şi cei 53 de angajaţi. Cumpărătorul a achitat cash 105.000 de euro, iar diferenţa de 900.000 de euro urma să o plătească în 60 de rate egale de 15.000 de euro, lunar. A intrat în posesia fabricii, a terenurilor, a halelor şi a materiei prime, adică trei terenuri în suprafaţă de aproximativ 15.000 mp, o construcţie de 9.364 mp, hală şi utilaje de producţie. El a plătit doar primele patru rate din contractul de vânzare-cumpărare a fabricii. La câteva luni după preluarea fabricii, noul proprietar a suferit un accident de circulaţie, iar de afacere s-a ocupat fiul său. Potrivit unor surse, acesta ar fi vândut teracote de pe stoc de circa 3 milioane de euro pe pieţele din Rusia, dar şi din Occident.
Teraplast a reziliat contractele cu afaceristul, dar, între timp, Teracota Bistriţa acumulase datorii de 1.718.475 lei. De asemenea, s-a recuperat doar o parte din stocul de teracote.
În 2013, Teraplast a anunţat că nu reia producţia, aşa cum Timp Online a scris AICI.
Anul trecut, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, anunţa: „Am identificat un spațiu pe Calea Dejului, deci centura veche a municipiului, undeva în zona stației de gaz, unde intenționăm să realizăm această piață de gros după ce vom achiziționa terenul respectiv”.
În bugetul pe acest an este cuprinsă suma de 1,5 milioane lei pentru cumpărarea terenului şi alți 100.000 de lei pentru studiul de fezabilitate. ”Pentru piața en gros suntem în tratative cu Teraplast să achiziționăm un teren de un hectar și jumătate pe centură, unde să amenajăm o piață en gros corespunzătoare și să mutăm o bună parte din cei care vând în piața de pe Calea Moldovei”, a spus primarul Ovidiu Crețu.
Vechea fabrică de teracotă era pe str. Crinilor, unde sunt acum cele două blocuri colorate mai ciudat. A fost demolată în anii ’70.
Aveți dreptate, d-le Chereji, dar cui ii mai pasă de adevăr în zilele astea? Unei firme care pretinde că are peste 120 de ani de tradiție, dar face PVC care încă nu a prins suta de ani de când se poate produce? Ne așteptăm să știe ei că pe Crinilor era vechea fabrică de la care își revendică istoria, iar ce se demolează acuma e beton comunist? Să fim serioși sunt oameni de la Cluj, nu au ei treabă. Ar putea să pretindă că au tradiție de la inventarea apei calde, aceeași legătură ar fi cu ce produc ei acuma.
Si ai fi vrut să rămâna pe Crinilor o fabrică odioasă numai că zici tu că „își revendică istoria”?
Ca tăietor de scule, nu ai înțeles ce trebuie. Mai întâi, ce se demolează acum nu are 100 de ani, iar tradiția cu care defilează Teraplast nu mai are acoperire din momentul în care au renunțat la teracotă. OK, faci plastice, foarte bine, dar nu ai 120 de ani de experiență în domeniu.
Toate halele astea inseamna bani. Primaria putea pastra o parte din ele si trebuiau modernizate.
Asa ne dam si noi seama cum s-au facut privatizarile…Sa cumperi o fabrica cu 1 million de euro si sa vinzi teracota de pe stoc de 3 milioane este o afacere profitabila, nu? Si totusi nu a mers…Dar multitudinea de fabric care s-au privatizat pe nimic, au vandut ce era pe stoc si le-au lichidat….au vandut teren si sunt bine ….
pai nu cu 1 milion de euro a cumparat-o!!! Aia a fost doar declarativ. A cumparat-o cu 165.000 euro si a vandut teracota de 3 milioane euro.
Primaria cu cat a cumparat-o!??? sau a luat-o in contul datoriilor?
Ce poate sa faca o administratie habarnista, cheltuitoare in zilele noastre. S-au dus SASII s-a dus productia si lucrurile serioase si bine facute. Avem in schimb ghidusii si stupizenii de tot felul. Nu ne trebuie noua productie si locuri de munca ci chiciuri, en gros cu produse agricole din China, Grecia, Israel etc.Faceti naibii macar o fabrica de struti si mere de poliester pt. export ca poate castigati ceva. Asta este BRAND-ul nostru in capitalismul EUROPEAN . Altceva nu putem .
Si cum a fost cu dezpagubire a celor care au fost proprietari pana in momentul cind a fost nationalisata fabricuta?
Doamna CRISTIANA SABAU. Uitati-va va rog la tipul constructiei. Acele grinzi de beton armat de sustinere a acoperisului si celelalte componente fac parte dintr-o constructie dupa reteta comunista. Nimic rau pana aici. S-a facut acel loc ca sa fie transferate niste mijloace de productie de la vechea teracota de pe CRINILOR. Nu s-a dorit renuntarea totala la fabricarea acelui produs (TERACOTA) pt. ca era cerere mare la SOBE. Imi amintesc bine cum la demolare sefii orasului din acea perioada isi imparteau SAMOTA si CARAMIZILE REFRACTATE de la cuptoare si furnale si le duceau acasa sa-si faca ei sobe, griluri etc. Mai puneau in cate un carucior bucati de materiale foarte trainice si bistritenii vecini cu fabrica. Jaful a fost de proprtii pt. acea vreme. Constructia semana uluitor de bine cu fosta fabrica de mezeluri a lui BRETH (nu stiu daca am scris corect numele ) de pe pasajul nr 2 unde este sediul nou al Primariei. Ca om nascut aici imi amintesc si am trait aceste aspecte.
adica …tot timpul se fura!!!!
Ca sa nu uit. Va astept doamna CRISTIANA sa faceti cate o poza la doua sobe exceptionale pe culori diferite fabricate in 1911 de SASI in Bistrita. Aceste sobe le gasiti la mine. Functioneaza si acuma cu mult randament. Am fost rugat de un italian prieten sa-i vand una pe bani frumosi. Nu , nici vorba, amintirile nu se vand. Tatal meu cand a cumparat casa de la SASI in 1939 sobele erau in picioare si datau din 1911 odata cu constructia casei vechi.
Dacă păstrau structura nu era bine? Ca daca acele coloane de beton au rezistat atâția ani fara întreținere mai rezistau. Si un arhitect bun putea face o bijuterie de piață acolo. Nu luam nimic bun din afara desi ni se plimba toți politicienii . măcar din când in când priviti la tv niste documentare superbe despre reabilitări si schimbări de destinații a clădirilor.
Cititorule ; normal ca era bine pastrata structura. Se putea da usor o destinatie de pavilion central si macar erau scutiti comerciantii de intemperii. Acol;o se puteau aduce utilitati, toalete, birouri. Da cine sa gandeasca domnule toate acestea ?Dumneata crezi ca Primaria are un arhitect bun si demn sa faca lucrul acesta ? Si daca ar avea, acolo doar pixul lui Cretu si sleahta lui da ordin. Arhitectii MUCLES ! Uitati-va numai ce proiecteaza estia din primarie si ce autorizatii dau. Bloc in curtea scolii nr 2 de pe Odobescu, blocuri cu regim de inaltime depasite ca cele de pe St. O Iosif aparute ca nuca-n perete in zona de case joase etc. Concluzia ; ai bani si cotizezi si esti baiat de casa la Primarie primesti dreptul de a HAZI orasul cu tot felul de constructii cum te taie capul. Legea pt. unii muma pt. altii ciuma. Stat cu oras BANANIER.
Fabrica a fost returnată cu aceeași marfa pe stoc care a fost preluata, stocuri vechi,adunate de zeci de ani! (Sunt acte confirmative).
Oare credeți ca Teraplastul ar fi vindut ceva profitabil,plus și cu marfa pe stoc!
Moldoveanul,adica noi am incercat sa pornim activitatea-axindune spre piata rusa…, doar că după ce am aflat adevarata stare a fabricii,cuptorul căreia era gata sa se prabusească in orice moment, și tot din ce mai facea parte era f. vechi și uzat, fara investitii majore de milioane nu puteai merge mai departe nu aveai cum…
Etc…
Teraplastu putea linistit să-si continuie activitatea, ei nu au pierdut absolut nimic, au revenit in drepturi cu stoc cu tot imediat ce n-am achitat rata, doar ca ei sau spalat pe miini prin firma noua…au scapat de plata somerilor ce ar fi fost obligati s-o plateasca daca o inchideau ei, fapt pt care au si „vindut” activitate…
Așa ca nu mai înfrumusetati o știre, ponegrind pe altii,și inventind sume absurde…
Noi doar am avut de pierdut…
no hai sa plangem dupa o constructie demult distrusa!!!!!