O fabrică ridicată în urmă cu o sută de ani, pusă la pământ. Pentru ce este eliberat terenul

(FOTO) O fabrică de sobe şi produse ceramice al cărei fundament a fost pus de saşi în urmă cu 122 de ani, transformată ulterior în întreprindere comunistă de materiale de contrucţii şi intrată în patrimoniul Teraplast imediat după Revoluţie e rasă de pe faţa pământului în aceste zile. Buldozerele muncesc de zor ca să elibereze terenul pe care Primăria Bistriţa vrea să facă piaţă de gros.

Istoria fabricii de teracotă începe în 1896, când la Bistriţa s-a înfiinţat o unitate de producţie a plăcilor ceramice. Aceasta aparţinea meşterului sas Schuster Walter. În 1917, familia dr. Corneliu Biss a cumpărat unitatea şi a transformat-o în societatea pe acţiuni “Fabrica de sobe şi produse ceramice”. Pe lângă familia Biss, în acţionariatul noii companii mai erau familia Muller, familia Senensieb şi Banca de Credit Bistriţa.

Conform site-ului Terpalast, în 1948, Fabrica de Sobe şi Produse Ceramice a fost naţionalizată. În 1977, apare Întreprinderea de Materiale de Construcţii Bistriţa, iar Fabrica de Sobe şi Produse Ceramice e integrată în ea. În 1978 sunt puse în funcţiune primele linii de extrudare profile şi tevi PVC, iar în 1979, prima linie de dozare-malaxare care asigura o parte din necesarul de granule pentru liniile de extrudare existente şi pentru celelalte 22 puse în funcţiune în cursul aceluiaşi an.

După Revoluţie, mai precis în 1990, se înfiinţează Teraplast prin divizarea Întreprinderii de Materiale de Construcţii din Bistriţa, care deţinea secţiile de teracotă şi de prelucrare a maselor plastice.

Zece ani mai târziu, mai precis în decembrie 2011, Teraplast a vândut cu un milion de euro fabrica de teracotă unui moldovean, care a înfiinţat societatea SC Teracota Bistriţa. Conform contractului, societatea nou-înfiinţată se obliga să preia de la Teraplast activitatea de producere a cahlelor şi să menţină activitatea de profil şi cei 53 de angajaţi. Cumpărătorul a achitat cash 105.000 de euro, iar diferenţa de 900.000 de euro urma să o plătească în 60 de rate egale de 15.000 de euro, lunar. A intrat în posesia fabricii, a terenurilor, a halelor şi a materiei prime, adică trei terenuri în suprafaţă de aproximativ 15.000 mp, o construcţie de 9.364 mp, hală şi utilaje de producţie. El a plătit doar primele patru rate din contractul de vânzare-cumpărare a fabricii. La câteva luni după preluarea fabricii, noul proprietar a suferit un accident de circulaţie, iar de afacere s-a ocupat fiul său. Potrivit unor surse, acesta ar fi vândut teracote de pe stoc de circa 3 milioane de euro pe pieţele din Rusia, dar şi din Occident.

Teraplast a reziliat contractele cu afaceristul, dar, între timp, Teracota Bistriţa acumulase datorii de 1.718.475 lei. De asemenea, s-a recuperat doar o parte din stocul de teracote.

În 2013, Teraplast a anunţat că nu reia producţia, aşa cum Timp Online a scris AICI. 

Anul trecut, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, anunţa: „Am identificat un spațiu pe Calea Dejului, deci centura veche a municipiului, undeva în zona stației de gaz, unde intenționăm să realizăm această piață de gros după ce vom achiziționa terenul respectiv”.

În bugetul pe acest an este cuprinsă suma de 1,5 milioane lei pentru cumpărarea terenului şi alți 100.000 de lei pentru studiul de fezabilitate. ”Pentru piața en gros suntem în tratative cu Teraplast să achiziționăm un teren de un hectar și jumătate pe centură, unde să amenajăm o piață en gros corespunzătoare și să mutăm o bună parte din cei care vând în piața de pe Calea Moldovei”, a spus primarul Ovidiu Crețu.