Niciun produs tradiţional din Bistriţa-Năsăud nu a fost inclus de Ministerul Agriculturii pe lista celor pentru care România încearcă să obţină recunoaştere europeană.
Potrivit agroinfo.ro, lista produselor tradiționale românești pentru care ministrul agriculturii, Petre Daea, încearcă să obțină recunoaștere europeană include: Telemea de Vaideeni, Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată tulceană cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei.
Acestea au fost incluse pe lista produselor cu tradiție și de o calitate superioară care merită să aibă indicație geografică după ce s-a întâlnit cu fermieri mici, producători români, procesatori, reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), fundații, asociații și direcții agricole din 20 de județe, printre care Tulcea, Galați, Brăila, Brașov, Vâlcea, Hunedoara, Cluj, Sibiu, Arad, Mureș, Neamț, Suceava, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Botoșani, Iași și Bacău. Guvernul PSD are ambiția să înregistreze, până-n anul 2020, 14 produse românești cu indicație geografică.
În judeţul nostru, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au declarat că pe această listă ar putea fi incluse: „Povila de Bârgău”, „Brânza în bărbânţă”, „Laptele acru”, „Pita cu crumpi” şi „Plăcinta de la Runc”, atestate ca produse tradiţionale ecologice. În cazul în care ar fi atestate european, acestea le-ar putea aduce bani frumoşi producătorilor locali, a spus la Bistriţa Ionuţ Diaconeasa, consilierul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În prezent, România are înregistrate indicații geografice pentru patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP).
Tot ca indicații geografice protejate sunt înregistrate și se află într-un proces de verificare și un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit.
No nici chiar asa ! Ma gandeam batar la CRAMPAL sa fie notificat prin vreo CARTE a RECORDURILOR . Da nu este tarziu. Pe cand o spirala a in zig- zag a CRAMPALULUI ?
dar de o secarica , ce zici?
Ioane draga e buna si reteta ta, chiar daca is cam la fel. LA MULTI ANI !
V-ati trezit tarziu !
Au inregistrat deja ungurii „Chimionul Secuiesc”!
Mai puteti incerca cu „cacaul” din spirt medicinal !