Primarul Ovidiu Crețu, vicepreședintele CJ Alexandru Pugna, viceprimarul George Avram, președintele Partidei Romilor Pro-Europa BN, consilierul județean Emil Neia Lăcătuș, președintele Asociației Social Democrate a Romilor Ardeleni, Matei Lăcătuș, deputatul Ioan Oltean și senatorul Cristian Florian au luat parte la a XV-a ediție a ”Festivalului tradițiilor țigănești” care a avut loc pe pietonalul Liviu Rebreanu.
”Acest ”Festival al tradițiilor țigănești” își are originea în urmă cu mai mulți ani, când Partida Romilor a început să deruleze un festival al tradițiilor rome pe atunci. Am schimbat denumirea și venim cu o explicație foarte clară. Denumirea nu are nimic peiorativ, respectul față de populația și tradițiile rome se manifestă pe deplin. Faptul că eu, primarul municipiului, am venit în ținută romă, cu cămașă roșie, vestă și pantaloni negri, arată respectul administrației față de dvs. și creația culturală a romilor. În literatura română, în viața de zi cu zi denumirea de țigan este una normală, nu este o înjurătură. Festivalul tradițiilor țigănești vrea să reunească tot ceea ce romii au creat elegant și înălțător de-a lungul anilor. De acest festival nu se bucură numai romii, ci și românii, sașii, ungurii. Când avem tradiții săsești îmbrac cămașa costumului popular săsesc, la ”Nunta Zamfirei” vin în costum popular românesc, deoarece consider că trebuie să promovăm aceste lucruri. Nu numai tradițiile sunt importante, ci și viața de acum, și ne străduim să creăm condiții corespunzătoare. Am construit peste 400 de locuințe sociale, asta arată că șansa copiilor romi este aceeași cu a tuturor copiilor. Educația este elementul esențial. Etnia romă, dacă vrea să aibă viitor, trebuie să aibă educație pentru a face față provocărilor viitorului. Alături de diferite organizații, ne ocupăm ca la Viișoara să funcționeze proeictul ”Învață împrună cu mine”, unde copiii romi după-masă au cursuri, hrană și modele de comportare. Tot la Viișoara se desfășoară ”Grădinița estivală”, unde 24 de copii romi se educă într-o grădiniță modernă. Acest festival ne aduce de fiecare dată aminte că Bistrița este un oraș multietnic, multiconfesional și multicultural”, a spus primarul Ovidiu Crețu la festivitatea de deschidere.
El a citit ultima strofă a imnului internaţional al rromilor, ”Gelem, Gelem”: ”Opre roma, isi vaht akana/Aide mantza sa lumiake roma!/O kalo mui ta e kale iakha/Kamaua len sar e kale drakha/A Romale, A Chavale!” (n.r. – în traducere: Sus, rromilor, este timpul vostru/Haideţi cu mine, rromi din întreaga lume!/Gura cea neagră şi ochii cei negri/Îi voi iubi precum strugurii cei negri/Of rromilor, of flăcăilor!)”.
Primarul Crețu a menționat că din 2016 municipalitatea va organiza tradiționalul bal al romilor, care anul acesta nu mai are loc din motive financiare, după cum a precizat Emil Neia Lăcătuș: ”Anul acesta nu mai are loc ”Balo Romano”. Vă promit că începând de la anul Primăria, prin mine, se va ocupa să organizeze și această manifestare, cu intrare gratuită. O să găsim soluția să facem și ”Balo Romano”. Tradiția merită dusă înainte, Primăria se va implica și vom avea și ”Balo Romano”.
Pe scenă au urcat apoi Grupul vocal-instrumental Emil Tihan – Codruț Bistrițeanul, Ansamblul ”Romafest” din Târgu Mureș, Ansamblul ”Le Baftalo” din Josenii Bârgăului, Ansamblul ”Mureșul” din Târgu Mureș, Ansamblul ”Lo Romengo Ili” din Sâncraiu de Mureș, Ansamblul ”Asul de treflă” din Bistrița, Ansamblul ”D’Fantasy” din Bistrița.
Manifestarea a fost organizată de Primăria Bistrița și Centrul Cultural Municipal ”George Coșbuc”, în parteneriat cu Partida Romilor Pro-Europa BN.
Cum sa nu faca , ca doar nu face din banii lui. Si inca ceva; la anu sint alegeri, asa ca …….trebuie multime multa, multa de tot, altfel……! Si inca ceva : psd are 7milioane de coco datorii.asa ca…….!baga mare primareeeee…
Acum cind este acest eveniment vad ca le place denumirea…….dar de ce nu se foloseste ROMI… L……
La festivalul traditiilor tiganesti, primarul Cretu s-a deghizat in rrom. Realitatea e ca-i statea bine tinuta respectiva, ceea ce duce cu gandul la fabula „Leul deghizat” de G. toparceanu:
Leul s-a-mbrăcat odată
Într-o piele de măgar,
Să colinde ţara toată
Din hotar până-n hotar,
Ca să vadă cum se poartă lupii (marii dregători)
Cu noroadele-i blajine de supuşi rumegători.
Deci, trecând el într-o seară la o margine de crâng
Ca un biet măgar nătâng,
Nişte lupi, cum îl văzură, se reped la el pe loc
Şi-ntr-o clipă îl înşfacă, grămădindu-l la mijloc.
– Staţi, mişeilor! Ajunge, – că vă rup în dinţi acuşi!
(Strigă leul, apărându-şi pielea cea adevărată.)
Astfel vă purtaţi voi oare cu iubiţii mei supuşi?…
Lupii, cunoscându-i glasul, îndărăt s-au tras pe dată,
Şi de frică se făcură mici, ca nişte căţeluşi.
– O, măria-ta! Iertare!
Zise cel mai diplomat, –
Semănai aşa de tare
C-un măgar adevărat!…
P.S. Parafrazand ultimul vers, s-ar putea spune despre primarul Cretu:
„Semănai aşa de tare
C-un tigan adevărat!”…