Florin Urîte despre cum poate fi relansată industria autohtonă şi calificată forţa de muncă

Lemnul trebuie să fie explotat în continuare în România, însă în mod raţional şi în folosul românilor, crede vicepreşedintele PNL Bistriţa-Năsăud, Florin Urîte, care susţine că singura soluţie este parteneriatul public-privat prin care statul să susţină antreprenorii să facă fabrici de procesare a lemnului, concomitent cu asigurarea desfacerii.

„Vă daţi seama ce ar fi ca statul să facă nişte fabrici de procesarea lemnului în parteneriat public-privat spre care statul să direcţioneze nişte fonduri? Să construim nişte fabrici în care să fabricăm tot mobilierul necesar şcolilor, universităţilor, spitalelor, pentru toate instituţiile bugetare”, a spus Urîte.

El a reamintit că, în România, se dau ajutoare de stat în valoare de peste 300 de milioane de euro, dar care se duc prepoderent spre multinaţionale întrucât plafonul este de 5 milioane de euro, iar firmele româneşti nu au curajul să acceseze o sumă atât de mare din cauza condiţiilor drastice de finanţare.

„Aproape toate aceste ajutoare de stat spre duc spre multinaţionale fiindcă firmele cu capital autohton au cifre de afaceri de la 2 milioane de euro spre 50-100 de milioane de euro. E greu să ai curajul să accesezi ajutoare de stat de 5 milioane de euro fiindcă se impun nişte condiţii: să creşti cifra de afaceri, să angajezi un număr de oameni. Dacă plafonul acela ar fi dus la 500.000 de euro, firmele autohtone ar putea să acceseze aceste ajutoare şi s-ar putea dezvolta. În Norvegia, de exemplu, s-au făcut 300 de hale frigorifice cu ajutoare de stat. S-a făcut licitaţie de proiecte şi au ales cei mai serioşi oameni cu pregătirea necesară să gestioneze un business de depozit de preluare. Pentru toată investiţia, garanţia la bancă a fost asigurată 60% de statul norvegian, 40% de câştigător. Acesta din urmă îşi plătea ratele, iar în anii următori putea cumpăra câte 10% din investiţie până devenea proprietar. Acesta este un model de parteneriat public-privat despre care toată lumea vorbeşte, dar care, de fapt, nu se aplică”, a spus el.

Pe de altă parte, vicepreşedintele PNL a mai spus că economia judeţului suferă din cauza faptului că nu există forţă de muncă specializată.

„În Bistriţa-Năsăud sunt patru sau cinci fabrici de mase plastice, vreo 14 producători de folii şi ambalaje. Vorbim deja despre o industrie foarte mare, peste 20 de firme procesatoare de mase plastice. Nicio instituţie de învăţământ din România nu formează operatori chimişti şi programatori pentru utilajele respective. E o combinaţie între chimie şi mecanică. Firmele mari, cum ar fi Leoni, Elcom Clablaje, a adunat oameni din tot judeţul şi din cele învecinate, a trebuit să-i califice. Atunci nu e de mirare că îi plăteşte cu salarii minime. Dacă exista personal calificat, cu siguranţă productivitatea ar fi fost alta, iar salariile, de asemenea”, a adăugat Florin Urîte.

El a explicat că industrializarea României din perioada comunistă a fost precedată de un sistem educaţional formator despre care abia acum ne dăm seama că a fost unul foarte bun.

„Erau atât de bine dimensionate şcolile profesionale, facultăţile, a fost bine gândită partea de practică prin contracte şi parteneriate între instituţiile de învăţământ şi fabricile mari. Pornirea a fost extarordinar de bună şi nu întâmplător s-a ajuns la o industrializare atât de mare. După 1990, nu ştim de ce şi din cauza căror interese s-a trecut de la un sistem de învăţământ formator la unul informal. Au dispărut şcolile profesionale aproape fără să observăm, au început să apară tot mai multe facultăţi mai mult sau mai puţin legitime, şi doctoratele s-au făcut pe bandă rulantă şi acum s-a ajuns la verificări ca să aflăm care sunt teze valabile şi care trucate. Asta trebuie să facem: să revenim la învăţământul formator, asta susţine PNL”, a spus Florin Urîte.

El a dat ca exemplu Polonia care a creat o academie pentru industria maselor plastice. „Astăzi, Germania încearcă să racoleze personalul calificat din Polonia”, a spus el.

(PE) PNL Bistriţa-Năsăud