Ghinion de aerodrom. De ce are dificultăţi Tănase Dumitru să extindă pista de aterizare de la Unirea

La iniţiativa primarului Ovidiu Creţu, aleşii locali au luat în discuţie „Proiectul de hotărâre privind dezmembrarea terenului proprietatea publică a municipiului Bistriţa în suprafaţă de 2.553.891 mp, identificat în CF Bistriţa 61245, nr. Cad 61245, precum şi alipirea terenului în suprafaţă de 25.000 mp, identificat in CF Bistriţa nr.59831, cad.59831, situat în localitatea componentă Unirea, Zona Poligon Dealul Cocoşului”.

Primarul le-a explicat aleşilor că omul de afaceri Tănase Dumitru are nevoie de hotărârea Consiliului Local pentru a-şi înscrie contractul de concesiune a terenului în Cartea Funciară şi a realiza investiţiile necesare pentru extinderea pistei dea terizare pentru avioane cu patru locuri.

„Pista aerodromului are acum 600 de metri, fiind amenajată pe un teren concesionat de la noi. Ulterior, firma Eurocompozite a venit cu solicitarea – bazată pe cererile unor firme mari din Bistriţa – să alungească pista ca să poată să aterizeze şi avioane de patru locuri locuri. Era vorba de o suprafaţă de teren de 2553 de metri pătraţi şi noi am fost de acord să o acordăm. Problema este că suprafaţa aceasta de teren face parte din suprafaţa totală, este în indiviziune. Bineînţeles că omul doreşte să îşi înscrie în Cartea Funciară contractul, situaţie în care depinde de el orice am vrea să facem acolo şi aşa că este interesul nostru să ieşim din indiviziune şi să separăm partea care ne rămâne nouă, cu partea care rămâne concesionarului. Următoarea etapă, alipirea celor două, este deja interesul lui ca să poată să-şi realizeze obiectivele. Toată documentaţia şi toate costurile sunt suportate de el”, a spus Ovidiu Creţu.

Întrucât unii consilieri au ridicat problema costurilor şi au întrebat pe banii cui se fac aceste modificări, secretarul municipiului Floare Gaftone a expus articolele de lege care obligă concesionarul să îşi înscrie bunurile în Cartea Funciară. „Fiind un act de dispoziţie, este obligatorie voinţa proprietarului, adică a Consiliului Local, iar această voinţă reprezintă două treimi din numărul consilierilor în funcţie”, a spus Floare Gaftone.

Imediat după aceea, au început disputele între consilierii PNL – adversari ai proiectului Wonderland – şi primar, pe de-o parte, respectiv consilierii PSD şi secretarul municipiulu pe de altă parte. Dintre cei din urmă, cei mai vehemenţi au fost Constantin Rus şi Alexandru Bria, ultimul susţinând că nu e necesar cvoromul de două treimi.

Preşedintele de şedinţă Alexandru Toniuc a supus la vot proiectul, iar acesta a fost respins cu 11 voturi „pentru” şi 8 „abţineri” din 19 consilieri prezenţi. Imediat după aceea, Alexandru Bria a intervenit şi a cerut să fie aprobat proiectul fiindcă nu e nevoie de majoritate. Nu s-a mai întâmplat lucrul acesta, dar, cel mai probabil, primarul va repune proiectul pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare, aşa cum se întâmplă de regulă.

În luna mai a anului 2013, Primăria Bistriţa a solicitat firmei Eurocompozite, condusă de Tănase Dumitru, să analizeze posibilitatea extinderii pistei aerodromului în vederea utilizării acesteia şi pentru aeronave de capacitate medie, respectiv cu 4, 6 sau 8 pasageri sau aeronave pentru transport marfă. Cererea societăţii, împreună cu informarea întocmită de serviciile de specialitate din cadrul municipalităţii, a fost înaintată Consiliului Local în şedinţa ordinară din luna februarie, fiind dat un vot de principiu în vederea extinderii aerodromului existent, urmând să fie promovat un proiect de hotărâre în acest sens.

Pentru realizarea extinderii aerodromului şi heliportului sunt necesare următoarele lucrări (în total 141.000 de euro): 5.000 de euro pentru colectarea şi dirijarea apei pluviale (drenuri, canale de dirijare), 10.000 de euro pentru refacerea şi modernizarea sistemului de balizaj al pistei, inclusiv sistemul de balizaj luminos pe timp de noapte, 4.500 de euro pentru continuarea lucrărilor de drenaj pentru suprafaţa suplimentară a pistei, 8.000 de euro pentru amenajarea unei căi de rulare a aeronavelor, 5.000 de euro pentru decopertarea şi nivelarea  întregii suprafeţe, 5.000 de euro pentru gardul de împrejmuire a pistei, 3.000 de euro pentru înierbarea întregii piste, 60.000 de euro pentru construirea turnului de control, a unei săli de aşteptate pentru pasageri şi a unei săli de briefing pentru echipajele de zbor, 6.500 de euro pentru dotarea turnului, 17.000 de euro pentru construirea unui hangar, 11.000 de euro pentru o staţie mobilă de carburanţi pentru aviaţie, 6.000 de euro pentru amenajarea unei parcări pentru autoturisme.

Pentru realizarea pistei la dimensiunile necesare, precum şi a construcţiilor aferente, este necesară o suprafaţă de teren de aproximativ 3,5 ha, Eurocompozite manifestându-şi disponibilitatea de a realiza acest obiectiv în parteneriat cu municipalitatea, prin participarea ambelor părţi la realizarea investiţiei respective.

„Având în vedere costurile aferente investiţiei, motivat de interesul public în realizarea modernizării şi extinderii aerodromului existent în vederea dezvoltării urbane, precum şi faptul că la expirarea termenului contractului terenul împreună cu investiţiile realizate vor trece în proprietatea publică a municipiului Bistriţa, propunem ca facilitate oferită de către municipalitate o redevenţă în sumă fixă de 500 euro/an, pentru o perioadă de 25 de ani. Aceasta se va calcula la cursul valutar de la data facturării, cu termen de plată 31 martie a fiecărui an pentru anul în curs, nu se va indexa anual şi se va renegocia după perioada de 25 de ani”, se arăta în proiectul de la vremea aceea.

Municipalitatea are din 2010 contract semnat cu firma Eurocompozite pentru terenul de 25.000 mp, concesionat pentru 49 de ani, unde se află aerodromul. Redevenţa stabilită la data încheierii contractului de concesiune a fost de 2.680 lei/an, iar în urma indexărilor anuale suma se ridică acum la 3.440,18 lei/an.

Pentru asigurarea funcţionalităţii aerodromului, Eurocompozite a realizat balizajul de zi al pistei, marcarea capetelor pistei, canal de colectare a apei de pe versanţi, cămine de dren, construcţia unui hangar mic, montarea şi dotarea pistei cu mâneca de vânt, ministaţie meteo, bretea de legătură dintre heliport şi hangar, împrejmuirea pistei cu cu balizaj vizibil, amplasarea unui rezervor pentru stocarea apei de 10.000 l, alimentarea obiectivului cu energie electrică, costurile pentru aceste lucrări fiind aproximativ 300.000 lei.

Prin amenajarea acestor obiective – aerodrom şi heliport, s-a permis realizarea unei căi de acces pentru serviciile medicale SMURD precum şi utilizarea unor mijloace de transport pe calea aerului. De asemenea, aerodromul poate fi utilizat pentru unele operaţiuni specifice agriculturii şi silviculturii, pentru intervenţii în situaţii de urgenţă cauzate de calamităţi naturale.

Într-un interviu acordat Timp Online în februarie 2013, omul de afaceri Tănase Dumitru spunea că extinderea Aerodromului de la Unirea nu este un moft al cuiva, ci o necesitate dacă vrem să ne prezentăm onorabil în faţa străinilor care vor veni într-un număr mare pe calea aerului să ne viziteze.