Încă o premieră medicală la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa. Medicii de la ORL au făcut o operaţie extrem de dificilă

O intervenţie chirurgicală care rareori se face în spitale judeţene a fost posibilă la Bistriţa graţie dotărilor de ultimă generaţie din blocul operator al Spitalului Judeţean de Urgenţă, dar mai ales medicilor tineri care au învăţat să folosească aparatura, specializându-se pe banii lor în străinătate. Este cazul medicului specialist Alexandru Adrian Demian (44 de ani), coordonatorul Secţiei ORL, care, împreună cu alţi doi medici din secţie, dr. Gheorghe Roşca şi dr. Cristina Popanton, a operat un bătrân diagnosticat cu cancer la nivelul limbii, iar săptămâna aceasta va mai face încă o intervenţie similară pentru un bărbat cu cancer la ureche.

Domnule doctor, vă rugăm să ne spuneţi câteva lucruri despre dumneavoastră. 

Sunt absolvent al Facultăţii de Medicină din Tîrgu Mureş, promoţia 1998. Am trecut prin toate etapele şi prin mai multe locuri de muncă. Iniţial, am lucrat într-o companie farmaceutică, după care m-am înscris şi la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor pe care am absolvit-o împreună cu Masteratul în Management pentru ca în final să ajung tot la prima iubire, la medicină, ceea ce mi-am dorit întotdeauna, să fac o specialitate chirurgicală dat fiind faptul că am putut să îmi gândesc dezvoltarea profesională aşa cum am considerat de cuviinţă. Întrucât eram convins că ceea ce ţi se oferă în momentul de faţă la noi nu este suficient, în fiecare an din cei patru de rezidenţiat, am fost la cel puţin două cursuri externe în Franţa. Am început cu cursul de chirurgie cervicală şi, de atunci, practic în fiecare an, pentru fiecare intervenţie pe care aş fi vrut să o abordez, am făcut cam trei cursuri cu disecţie pe cadavru.

Când aţi venit la Bistriţa şi cum aţi găsit secţia ORL? 

Eu sunt originar din judeţul Mureş, dar pot spune că, de 12 ani sunt bistriţean. Am buletin de Bistriţa soţia mea fiind de aici, suntem mutaţi aici, am familie, am copii. Deci pot spune că sunt bistriţean şi m-am şi adaptat. În urmă cu doi ani am avut şansa de a veni prin concurs la Spitalul Judeţean din Bistriţa. La momentul respectiv am prins o secţie în plină dezvoltare, respectiv pe ceea ce era vechi se încerca să se construiască ceva nou. Am beneficiat de sprijinul conducerii spitalului şi până la urmă al întregului judeţ prin Consiliul Judeţean fiindcă am fost mutaţi din vechea clădire (de pe Bulevardul Independenţei -n.r.) într-o clădire nouă care corespunde standardelor europene, iar în cursul acestui an am avut şansa de a obţine o sală de intervenţii care este numai a ORL şi care este completat dotată la cele mai înalte standarde. Fiind create toate acestea şi având în spate experienţa domnului dr. Gheorghe Roşca – care m-a ajutat enorm în perioada aceasta – încet, încet am început să diversific gama de intervenţii chirurgicale. Fiind la început, am luat-o cu amigdale, vegetaţii, deviaţii de sept ca să introduc ulterior, pentru prima oară în Bistriţa, abordul foselor nazale sub ghidaj endoscopic. Practic se lucrează în nas cu o cameră video şi ceea ce lucrezi în nas se vede pe un monitor. Asta permite să se facă intervenţii în polipoze nazale, sinuzite, tumori ale foselor nazale, mergând până în baza de craniu după care, aşa cum îmi doream, am început să abordez şi chirurgia cervicală. Aici, pe lângă experienţa domnului doctor Roşca, am beneficiat la început, când am venit aici, de sprijinul domnului dr. Jianu căruia îi mulţumesc pentru acest lucru. Împreună cu dânsul am făcut prima intervenţie de chirurgie cervicală şi l-am ajutat pe dânsul în intervenţii de tiroidectomie. Puţină lume ştie, dar şi la Bistriţa se fac tiroidectomii şi nu e nevoie ca omul să meargă neapărat într-un centru universitar, iar ulterior am trecut şi la chirurgia oncologică pe care doresc să o abordez. Mi se pare normal ca pacientul să aibă la noi mai multe alternative să nu fie nevoit să caute prin centre universitare pe unul sau pe celălalt. În ţara noastră sunt extraordinar de mulţi pacienţi oncologici, în general cu cancer de laringe, cu cancer de bază de limbă, cancer al foselor nazale şi rinofaringe. Cam asta e frecvenţa foarte mare în judeţ.

De ce se întâmplă lucrul acesta? 

În primul rând, nivelul afecţiunilor oncologice reflectă, din păcate, şi nivelul de dezvoltare al ţării: nivelul de dezvoltare al asistenţei sanitare şi nivelul de educaţie al pacientului. El, în general, se prezintă foarte târziu la medic, nu are conştiinţa de a se prezenta la medic în momentul în care are o afecţiune. Dacă îl doare ceva la limbă sau sângerează, aşteaptă să se vindece şi ajunge, de multe ori în anumite stadii avansate, cu formaţiuni tumorale. Nu în ultimul rând, în general cei care ajung în acest standiu, sunt persoane care fumează mult, consumă băuturi alcoolice şi au o igienă bucală deficitară. Toate acestea, împreună şi cu un fond genetic probabil, care este foarte important, dar care se exprimă în momentul în care există nişte factori de mediu, duc la o incidenţă crescută a cancerelor nu neapărat doar din sfera ORL, în general.

De ce suferea pacientul pe care l-aţi operat? 

E un bărbat în vârstă de 76 de ani care are şi o patologie cardiologică asociată, o cardiopatie ischemică. S-a prezentat în secţia noastră datorită unei jene la deglutiţie cu dureri la nivelul limbii, cu dificultăţi de masticaţie. Examenul clinic a evidenţiat prezenţa unor formaţiuni tumorale care s-a demonstrat a fi malignă. Am fost nevoiţi să îi scoatem o parte din limbă. S-au scos şi toţi ganglionii împreună cu  grăsimea gâtului pe partea pe care era formaţiunea tumorală. S-a practicat o incizie în y şi toate grupurile ganglionare de la 1 la 5 au fost evidate. A fost o operaţie de patru ore în care s-a lucrat pe marile vase – practic disecţia cervicală se face între sternocleidomastoidian şi marile vase ale gâtului: jugulara, interna şi carotida până planul muşchilor scaleni – , o intervenţie cu un grad mare de dificultate. Am avut şansa de a-l avea alături pe domnul dr. Roşca şi pe colega mai tânără dr. Cristina Popanton. Practic a fost o intervenţie pe care am efectuat-o în echipă ORL. E o operaţie care se face rar în spitale judeţene. Nu ştiu câte spitale judeţene o fac. Nici în centrele universitare asemenea intervenţii nu le face oricine. E îmbucurător faptul că am început şi noi aici, la Bistriţa, şi nu o să ne oprim. Chiar în cursul acestei săptămâni mai am programată încă o astfel de operaţie.

Ce v-a determinat să faceţi acum o astfel de intervenţie? 

Faptul că s-au creat condiţii extraordinare pentru noi. Orice dezvoltare a unei echipe chirurgicale sau a unui spital nu se poate realiza într-un an. E vorba de investiţia în tehnică, iar după aceasta, intervine investiţia în resursele umane. Şi aici au fost făcuţi paşi extraordinari în spitalul nostru. Datorită conducerii şi domnului director s-a luat legătura cu centrele universitare şi practic suntem conectaţi la cele două mari centre universitare, Tîrgu Mureş şi Cluj.

Pacientul cum se simte?

Pacientul e foarte bine. Joi îi vor fi suprimate firele de sutură şi probabil va şi pleca acasă. E un pacient care e într-un azil de bătrâni şi cu nişte probleme psihice şi mă bucur că am reuşit să-i rezolvăm problemele. Putem spune că e un caz social. Are familie care se îngrijeşte de el, dar s-a decis că e mai bine să fie sub supraveghere şi atunci noi am venit în sprijinul familiei şi al centrului.

Spuneaţi că mai aveţi o operaţie similară săptămâna aceasta. Despre ce e vorba? 

E un pacient care s-a prezentat cu o formaţiune tumorală a conductului autiv extern, practic cu un cancer. Era cu o infecţie locală foarte urâtă pentru care s-a practicat exciziţia pavilionului auricular. Evoluţia a fost favorabilă, însă trebuie să mai reintervenim o dată pentru a lua ţesuturile mai în profunzime şi să-i facem, la fel, o disecţie cervicală.

Spuneaţi că v-aţi pregătit în Franţa. Nu aţi fost tentat să rămâneţi în străinătate? 

Asta e o întrebare la care oricine dacă răspunde nu, cred că are ceva de ascuns. Tot timpul se mai dă o luptă şi aş fi pentru mai ales că iubesc Franţa. Pe de altă parte, m-am stabilit aici, sunt cu familia şi ştiind că rămân aici şi sunt al Bistriţei, vreau să fac ca lucrurile să meargă cât mai bine într-un serviciu chirurgical. Vreau să încercăm noi să ne aliniem la standardele de afară şi atunci probabil că lumea va fi mulţumită. Echipa de la ORL e în formare. Dacă vor mai veni şi oameni noi, o să încercăm să îi integrăm şi să facem cât mai multe lucruri. Fiecare chirurg are nevoie să-şi reînsprospăteze cunoştinţele de anatomie. Sunt intervenţii pe care le fac de multe ori, dar, cu toate acestea, înainte de fiecare totuşi mă mai uit peste anumite lucruri pentru că doresc să fiu sigur. Nu suntem ca şi la croitorie: acolo tai şi nu se întâmplă nimicf. Aici, dacă ai făcut o greşeală, de multe ori nu mai poate fi remediată. Îmi doresc să dezvoltăm aici un serviciu performant care să fie pentru cetăţenii Bistriţei, aşa cum domnul dr. Roşca a creat, la momentul respectiv, un serviciu care a fost pentru pacienţii Bistriţei.

Despre aceasă nouă reuşită a medicilor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, dar şi despre planurile legate de tratarea afecţiunilor oncologice la noi în judeţ, am discutat şi cu prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, managerul unităţii medicale.

„Investiţiile mari care s-au făcut la Spitalul Judeţean în special în domeniul chirurgiei, vedeţi că, în foarte scurt timp, au dus la performanţă datorită dotărilor excepţionale pe care le avem şi medicilor care au venit. În echipele de chirurgie, 90% sunt medici tineri. Operaţiile au devenit deosebit de complexe. De la lucruri banale care se făceau cu ani în urmă, iată că  chirurgia a devenit extrem de performantă, iar dacă reuşim, în perioada următoare, să amenajăm şi Centrul de radioterapie atunci lucrurile vor fi foarte în regulă prin complementaritatea terapiilor. Într-o tumoră, după ce se ia biopsia ca să se constate tiul de cancer şi gradul de extindere, se face o chimioterapie, după care se extirpează tumora şi ganglionii adiacenţi, iar în unele cazuri e nevoie şi de radioterapie. Centrul de radioterapie de care vă vorbeam trebuie făcut în colaborare cu Consiliul Judeţean, cu Primăria Bistriţa şi Spitalul Judeţean. Autorităţile locale şi-au dat acordul ca să construiască buncărul, iar aparatul ca atare va fi furnizat de Ministerul Sănătăţii. Avem deja un angajament în acest sens. Demersurile sunt făcute. Etapele şi responsabilităţile le-am înaintat domnului preşedinte Emil Radu Moldovan, urmând ca lucrurile să se deruleze. Suntem, cred, pe drumul cel bun”, a spus prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta.