Sărbătorit în ziua de 23 aprilie, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, este unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din lumea creştină. Numele său provine din limba greacă (Gheorghios) şi în traducere înseamnă agricultor.
În unele sate, cum este și Livezile, se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri de salcie înmugurită şi cu flori galbene de primăvară, înfipte în brazde înverzite.
Pentru ca membrii familiei să fie protejaţi de boli necruţătoare trec prin fumul şi flăcările unui foc aprins, iar vitele şi casele se afumă, la rândul lor, cu tămâie.
Tradiția populară spune că de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului și doar în zi de sărbătoare pot fi văzute. De aceea, cei care le caută nu trebuie să scoată niciun cuvânt pentru a le putea descoperi ca nu cumva ca duhul comorii să-i amuțească.
De Sfântul Gheorghe, nimeni nu are voie să doarmă. Se crede că acela care nu respectă datina va fi somnoros tot anul.
Un obicei practicat de tineri de sfântul Gheorghe este urzicatul. Se ating, pe furiș, cu tulpini de urzică peste părțile neacoperite ale corpului. Astfel, speră că vor fi mai ageri, mai harnici și mai sănătoși tot restul anului.
Un alt obicei care are la bază o superstiție este ca, în ziua de Sfântul Gheorghe, înainte de răsăritul soarelui, oamenii să se scalde într-o apă curgătoare pentru a fi sănătoși și pentru a spăla toate relele.
Se mai spune că de Sfântul Gheorghe e bine să dai de pomană lapte, brânză și caș.
Busuiocul semănat chiar înainte de răsăritul soarelui este ”bun pentru cinste”. Se mai spune că acela care se spală cu roua de pe el va fi cinstit de toată lumea.
Din bătrâni se spune că, dacă de Sângiorz plouă, atunci se va face fân și grâu.
Se consideră că, de astăzi, începe propriu-zis și sezonul cald. În goana sa pe cal, Sf. Gheorghe deschide pământul, făcând natura să înverzească. Mai este supranumit „capul primăverii”, pentru că deține cheile vremii și are puterea de a le dărui oamenilor vreme frumoasă.
Acum se deschide și sezonul pastoral. De aceea, Sf. Gheorghe este numit atât „străjer al timpului”, cât și „patron al păstorilor”. Sărbătoarea pastorală care îi este asociată se numește chiar Sângiorz în limbajul popular.
Procesiunile încep pe 22 aprilie, cu alegerea ciobanilor, a locului unde se va instala stâna, apoi mieii sunt aleși, oile sunt pregătite pentru primul muls și urmează în cele din urmă prepararea primului caș. Mulsul se face printr-o cunună de plante, iar marginea găleții este decorată cu ramuri de salcie.
Astăzi este ”onomastica” orașul Sângeorz-Băi.
La Bistrița, poartă hramul Sfântului Gheorghe parohia de pe Calea Moldovei, nr. 9A, păstorită de preotul Arghir Vlașin. Biserica va fi târnosită în data de 30 aprilie 2023 începând cu ora 8.30.
Cu tot respectul poza din imagine e stana Putredu moara care are împrejur 2 m zapada