Festivalul „Sărbătoarea Străbunilor în Ţinutul Grăniceresc”, aflat la prima ediţie, începe duminică la prânz, la Cormaia şi ţine până în 31 mai în mai multe localităţi de pe Valea Someşului Mare. Evenimentul îşi propune să revigoreze tradiţiile pastorale de pe Valea Someşului Mare şi să facă zona cunoscută în ţară şi străinătate.
E motivul pentru care la el participă circa o sută de invitaţi din străinătate, oieri aromâni, vlahi şi volohi, dar şi oieri din Maramureș, Bucovina, Sălaj, Cluj, Vrancea, Mărginime, Pădureni şi oieri momârlani.
Potrivit organizatorilor, acest festival are „o semnificație socială, ilustrând cel mai vechi comportament asociativ cu substrat economic din mediul nostru rural, materializat în asociația pastorală egalitară; semnificație patrimonială, grupând elemente ale patrimoniului pastoral material (inventar, echipamente specifice) și imaterial (tehnici pastorale, conținut literar, muzical, coregrafic cu specific pastoral); încărcătură afectivă, asociațiile pastorale având durată lungă și creând între participanți solidaritate de grup, în așa măsură încât băgatu pe brânză era considerat un echivalent laic al Paștilor; încărcătură identitară, definind mentalitatea unui grup uman modelat în condiții de libertate personală, autonomie zonală și siguranță economică începând cu jumătatea secolului al XVIII-lea; statusul grăniceresc a insuflat indivizilor conștiința de sine, mândria de grup și încrederea în propășirea culturală individuală și colectivă pe un fond de stabilitate organizațională; încărcătură istorică: din această zonă au pornit spre nord, pe catena carpatică, până în Moravia cehă, țăranii-munteni care – alături de cei din Maramureș și Bucovina – au implantat în perioada medievală tehnicile pastorale românești și terminologia aferentă în mediul ucrainean, polonez, slovac și ceh”.
Duminică 27 mai 2018, la Cormaia, va fi un ceremonial religios şi parada portului popular cu oieri aromâni din România, Grecia; Macedonia; vlahi din Bulgaria; Muntenegru, Croația, Austria; Polonia, Cehia, Slovacia și Serbia; volohi din Ucraina, români din Ucraina; Republica Moldova; Români din Serbia, Ungaria; Gorali din Franța; oieri români din Maramureș, Bucovina, Năsăud (Ținutul grăniceresc), Sălaj, Cluj, Vrancea, Mărginime, Pădureni, oieri momârlani şi un spectacol cultural pastoral.
Tot aici va fi făcută o prezentare istorico-socială a Ținutului Grăniceresc (Țărani liberi; Munți proprii; Focar românesc de emancipare socială în Transilvania; Sistemul de păstorit agropastoral năsăudean și rodnean pe harta ținutului grăniceresc);
Ansambluri și interpreți din țările vecine de mai sus vor prezenta momente artistice.
Tot aici vor fi şi concursuri pastorale: Concurs de Țig (joc de oină local); Concurs de degustare brânză; Concurs de ceaun; Concurs de aruncarea botei; Concurs de sărit peste apă cu bota; Concurs de toporișcă; Concurs de crăpat, fasonat lemne; Concurs de tracţiune cabalină; Concurs de fabricație Pâinea oierului (mălai, jumere, cârnați); Concurs de potcovit, Concurs de călărie, Aprinderea focului cu amnarul.
Public: 2500-3000 participanți, din care 100 de invitați din afara granițelor.
Luni 28 mai 2018 De la Leșu, prin Poiana Ilvei, până la Maieru – „Plecatul oilor la munte”.
Peste 300 de participanți însoțesc o turmă de 300 de oi pe un parcurs păstoresc de 50 de km de la Leșu până la Stâna Putredu Moară din Muntele Putredu, cu oprire în 2 comune (Maieru și Rodna);
Reunirea boteielor din comuna Leșu; ceremonial religios. În fața spectatorilor, a traseului și a problemelor tehnice specific pastorale legate de deplasarea turmei: comportamentul animalelor la prima deplasare și reacțiile păcurarilor, funcția clopotelor pentru oi (coeziunea turmei, pază, stimularea pășunatului, calmarea oilor buiece). Momente artistice pe traseul Leșu- Poiana Ilvei; participanți direcți:peste 300 de persoane (100 de elevi din școlile din zonă; 100 de invitați din țările vecine; 100 de oieri, profesori, invitați din România). Participanți indirecți:cca. 200 de persoane la locația din Poiana Ilvei. Logistică: oi, căruțe, măgari, cai, microbuse, autocare, ambulanțe.
Reunirea boteielor din comuna Poiana Ilvei cu cele din comuna Leșu. Scurtă descriere în fața spectatorilor, a traseului și a problemelor tehnice specific pastorale legate de deplasarea turmei. Program cultural: repertoriu pastoral pe durata traseului (melodii de fluier, strigături, chiuituri, cântece, trâmbiță, bucium);
Conferință la Maieru: „Păstoritul pendulator” (transhumanţa) din Munții Carpați (lectori din țările invitate, teatru nescris de la Şanţ); Structură intervenții: localizarea zonei unde se practică păstoritul de munte în țara de origine; organizarea socială a turmelor; organizarea tehnică a primăvăratului, văratului, tomnatului, iernatului; evenimente agroculturale tradiționale specifice oieritului; tendințele actuale ale oieritului; spectacol artistic (ansambluri din țările invitate);
Marţi 29 mai 2018 De la Maieru la Valea Vinului, Rodna.
Ceremonial religios. Scurtă descriere în fața spectatorilor, a traseului și a problemelor tehnice specific pastorale legate de deplasarea turmei: funcția clopotelor pentru oi (coeziunea turmei, pază, calmarea oilor buiece). Momente artistice pe traseul Maieru-Valea Vinului, Rodna.
Participanți direcți: 400 de persoane (100 de elevi din școlile din zonă; 100 de invitați din țările vecine; 200 de oieri, profesori, invitați din România); Participanți indirecți: cca. 500 persoane (public interesat din zonă).
Program cultural: Repertoriu pastoral pe durata traseului (melodii de fluier, strigături, chiuituri, cântece, trâmbiță, bucium). Logistică: oi, căruțe, măgari, cai, microbuse, autocare, ambulanțe, jandarmi. Poveştile bacilor la Valea Vinului, Rodna în jurul focului.
Miercuri 30 mai 2018 De la Valea Vinului, Rodna până în Muntele Putredu.
Participanți direcți: cca. 200. Scurtă descriere, în fața spectatorilor, a traseului și a problemelor tehnice specific pastorale legate de deplasarea. Traversarea Muntelui Cișa prin Șaua Cișa (2000m).
Instalarea oilor în Muntele Putredu: 31 mai 2018.
Program agrocultural: alesul sterpelor și al berbecilor: Descrierea scurtă a tehnicilor tradiționale de selecție a oilor (calitățile berbecilor de sămânță, calitățile oii bune);
Pregătirea practică și magică a stânei pentru măsuriș și pentru desfășurarea optimă a sezonului pastoral.
Măsurișul oilor:prezentarea tehnicilor de muls, închegat, scurgere a cașului și repartiție a lui cu cumpăna, în mod tradițional. Prezentarea tehnicii de obținere a jintiței și urdei. Prezentarea întregului echipament tehnic tradițional: găleți, budacă, jintalău, cheagorniță, căldare, prinzări din pânză, comarnic pentru caș etc. Paza rituală a laptelui și oilor în sezonul care urmează: ritualul Focului Viu din stânele năsăudene și funcția lui (păstrat nestins până la coborârea în sat);
Prezentarea vieții cotidiene la stână:prezentarea echipamentului tradițional al păcurarului năsăudean (cămașa și izmenele cernite, pentru a fi impermeabile, clopul uns, cureaua lată, straița de piele, etc.), organizarea interiorului stânei, tehnici de apărare a stânei de lupi și urși, tehnici tradiționale de selecție a câinilor de pază, tratamentele oilor și câinilor împotriva diverselor boli, incantațiile de alungare a duhurilor rele ale nopții;
Închiderea festivă a evenimentului: aprinderea focului din vatra centrală cu tăciuni din focul viu, transferul simbolic al organizării evenimentului viitor pentru altă stână din zonă; cuțitul la strungă, armindenul.
Festivalul este organizat de Cooperativa Sîngeorz-Băi, Cooperativa Poiana Ilvei, Cooperativa Leșu, Cooperativa Ilva Mică, Cooperativa Maieru, Cooperativa Rodna, Cooperativa Şanţ cu sprijinul primăriilor Sîngeorz-Băi, Poiana Ilvei, Leșu, Ilva Mică, Ilva Mare, Măgura Ilvei, Rodna, Şanţ, Maieru, Lunca Ilvei. Parteneri sunt Centrul Cultural „Iustin Sohorca” Sîngeorz-Băi, GAL Lider Bistriţa, USAMV Cluj-Napoca, Forumul Montan din România; Silvania Internaţional, SC Frasinul, Direcţia Agricolă Bistriţa-Năsăud, Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor Montani de Ovine şi Caprine Bistriţa-Năsăud, Asociaţia Crescătorilor de Taurine Bistriţa-Năsăud, Administraţia Parcului Naţional „Munţii Rodnei”, Centrul Judeţean Pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.
alta magareatza!