Oscilațiile mari de temperatură din această perioadă pot fi fatale pentru livezi, mai ales pentru meri și cireși. Păcăliți de căldura din cursul zilei, pomii pot înmuguri, iar noaptea, din cauza frigului, să înghețe. Există însă o metodă veche cu care poate fi oprită seva.
Francis Farcaș de la Ferma cavalerilor de pe dealul Dumitrei ne-a spus că diferența mare de temperatură între zi și noapte este periculoasă mai ales pentru pomii de vară, timpurii.
”Clima s-a schimbat mult. Înainte nu era așa, dar acum odată e iarnă, odată e primăvară. E periculoasă diferența asta de temperatură pentru meri, dar și pentru cireși. Încep să arunce mugurul ziua, iar noaptea îi prinde frigul. Noi facem fum ca să-i protejăm”, a spus Farcaș.
Inginerul Mihai Bilegan, cu o experiență bogată în pomicultură, spune însă că există încă o metodă care era folosită încă din cele mai vechi timpuri. ”Singura metodă care poate fi eficientă – dar la livezile acestea intensive e mai greu – ar trebui vopsit trunchiul pomului în alb, cu var. Albul radiază căldura, o reflectă, și atunci nu pornește seva. Din păcate, oamenii nu mai folosesc aceste metode. Tocmai de aceea, cred că ar trebui făcut un fel de club în care să fie prezentate aceste curiozități vechi, uitate, sau altele noi. Metoda fumului se folosește la înghețurile de primăvară, care iarăși sunt periculoase, dar nu ajută foarte mult pentru că, de obicei, primăvara e și mult vânt. Tu faci fum aici și ți-l duce în altă parte”, a spus Mihai Bilegan.
În urmă cu mai mulți ani, când era la început de carieră, Mihai Bilegan a văzut chiar o livadă care a dispărut din cauza acestor oscilații de temperatură care se petrec primăvara.
”Era o livadă la Malin de cireși pe 10 hectare care a dispărut complet. Au avut o plantație frumoasă pe o pantă însorită, a fost o săptămână foarte caldă, a pornit seva pe partea sudică și noaptea au fost minus 18 grade, iar toată porțiunea aceea a pleznit, s-a deschis efectiv trunchiul și toți pomii au murit din cauza aceasta”, a spus Mihai Bilegan.
În țările în care pomicultura se face cu tehnologii avansate, se folosesc și zboruri cu elicopterul sau arzătoare.
”Aerul care e mai cald, de sus, îl presează în jos. Elicopterul trece de mai multe ori peste livadă și amestecă aerul cald cu cel rece. Au mai apărut niște arzătoare care se intalează pe niște remorci, după tractor, le dai drumul și te plimbi în jurul plantației, dar cu un astfel de utilaj nu poți pe mai mult de 4 hectare. Ele dau căldură în mijlocul plantației. Eu am prins achiziția unor arzătoare de felul acesta în proiectele de înființare de noi livezi și am mai prins și sonare, un tun care trage cu percuție foarte deasă, iar norii nu mai pot coagula grindină, doar plouă, așa că scapi de grindină și deservește sonarul acesta cam 8 km”, a spus Mihai Bilegan.
Potrivit acestuia, multă lume vrea să înființeze livezi, atât cu bani proprii, cât și europeni.
În prezent, în județ, mai avem livezi pe o suprafață totală de 6187 de hectare, cea mai mare suprafață – 4967 ha – fiind livezi de meri.
În 1990, în Bistriţa-Năsăud erau declarate 12.403 hectare livezi, iar în 2010 mai erau 8.320 hectare. Livezile au fost defrișate pentru ca să fie edificate case, să se extindă păpșunile sau pârloagele. În 1990, livezile şi pepinierele pomicole din România se întindeau pe o suprafaţă de 310.945 hectare.
Văruirea pomilor fructiferi și nu numai a lor nu se face de astăzi sau de acum un an sau doi. Este o lucrare de primăvară sau de toamnă pe care o făceau și bunicii noștri, astfel că beneficiile sale sunt testate în timp.
Cei mai mulți specialiști în pomicultură spun că tratamentul dezinfectant ține la distanță o serie de paraziți care pot provoca probleme scoarței. Văruirea trunchiurilor este se face pentru distrugerea ouălor de insecte şi a paraziţilor care se află în crăpăturile din scoarţă. Prin văruire se împiedică şi dezvoltarea muşchilor şi a lichenilor pe trunchiuri. În plus, varul se constituie într-un strat protector în fața razelor solare nocive sau, dacă e aplicat toamna, în ultimele zile cu soare, va servi la combaterea crăpării în nopțile geroase de iarnă.
Sa mor daca inteleg.
La partea superioara a pomului da mugurul vegetativ care e in plina dezvoltare si daca vopsesc trunchiul la partea inferioara nu lasa ca seva sa urce sa ajunga la partea superioara
si nu mai ingheata ?
Aia cu fumul e corecta!!!
e logic, nu mai urca apa…daca vegeteaza urca apa si ingheata, se dilateaza si pusca la fel ca o sticla…are dreptate omul a studiat si practicat o viata in domeniul asta, nu e antrenor ca majoritatea…Respect domnule Bilegan pentru activitatea dumneavoastra!
Păi nu ne mai dă voie să ardem resturile vegetale, ne amendează- o prostie!
De plantat , se mai plantează in județ , majoritatea investițiilor fiind din fonduri proprii, cele europene fiind greu accesibile pentru livezi mici .
Cateva probleme de care m-am lovit in înființarea unei livezi :
-găsirea unor puieți de calitate (foarte multe pepiniere vand pomi virusați , in ciuda certificărilor si autorizațiilor )
-legislația depașită si restrictiva in cazul schimbării categoriei de folosință a terenului arabil , ca sa nu pomenesc de fanate , unde e imposibil (loturile de peste 1ha necesita autorizare la Ministerul Agriculturii !!!)
-lipsa totala de consiliere pentru tinerii fermieri ce vor sa înființeze livezi
-lipsa asociațiilor care sa preia, sa depoziteze si sa valorifice fructele românești pe piata românească ( vedeti deficitul care -l avem intre importuri si exporturi )
– lipsa programe de finanțare utilaje ( putinele care exista sunt gândite prost ).
-lipsa subvenție pe kg fruct vandut cu factura (Polonia plătește peste 5000euro/ha mar si noi ne miram de ce nu putem vinde la pretul lor !
Din pacate , cu toate ca aceste probleme se cunosc la nivel de guvern , n-am vazut pana acum nici cel mai mic semn ca cineva vrea sa schimbe lucrurile !
Stam in birouri , ne luam salariile , așteptăm weekend-ul iar lucrurile sunt mult mai proaste in acest domeniu , decat erau acum 31 de ani !
Practic am pierdut o întreaga generație pregătită , obișnuita de comuniști cu munca fizica (pentru ca pomicultura si agricultura in general , necesita oameni zdraveni ) , calități care astăzi e foarte greu sa le mai cultivi la noile generații .
Dumnezeu știe ce s-o alege de noi !
aia cu puietii virusati de pe piata libera din romania e foarte corecta
IN ROMANIA NU GASIM POMI FRUCTIFERI PENTRU PLANTAT NEVIRUSATI
Romanul se bucura ca si planteaza un pom in curte a manance ceva sanatos dar nu stie ca pentru a intra pe rod trebuie sa i dea 12 stropiri si ajunge la un pret dublu fata de … KAUFLANd – la fel de toxic!
Concluzia?
Ca sa mancati ceva sanatos…mancati urzici!
N-as vrea dar …trebuie sa va dau dreptate. Nevasta este inginer horticol dar …i-a expirat diploma si sa „recalificat” expert contabil. Acum 6 ani am fost la intalnirea de 30 de ani de la absolvire, la Cluj. Doar vreo trei mai erau in transee…Restul : contabili , profesori , APIA .
D-l dr. ing. Ghibu , de la Cluj , cel care este mare specialist in protectia plantelor , fiind intrebat in mai multe randuri daca varuirea pomilor este benefica sau nu , era de parere ca insectele care se adapostesc in crapaturile scoartei trebuie combatute prin asfixiere , in cadrul asa numitelor stropiri de iarna (utilizand solutii de uleiuri horticole cu insecticide). Mai mult , sustinea ca pomii ar „suferi”, prin procedura de varuire . Asadar parerile sunt impartite. Oricum , varuirea se practica la tara (inainte de Pasti) si pentru a conferi livezii un aspect placut , de ordine si curatenie.
Aloooo…Al nimănui…….domnilor….tineri (aici ma.includ si pe mine)….voi va comparați cu comuniștii din punct de vedere al culturilor…..cand in fiecare sat sau oraș…..pe dealuri sau vai erau diverse culturi….de meri….peri….pruni….cocaze…etc…..despre ce vorbim? ….muncea toată lumea la cules…..sanatate curata nu altceva…….
Leo, incearca sa gandesti si sa analizezi cu argumentele proprii ce vezi si auzi la acea emisiune. De ce oare produsele ,,cele mai bune” pentru a rezolva aceeasi problema sunt diferite de la o luna la alta ? Sa fie din cauza sponsorilor ? DA !!!!!!!!!!
Stiinta a evoluat mult , RECLAMA ESTE SUFLETUL COMERTULUI, dar exista devaruri care nu pot fi tagaduite:
– Albul reflecta dintotdeauna radiatiile solare,
– cuprul incetineste procesele metabolice,
– solutiile dense de apa cu saruri minerale au punct de inghet mai coborat decat apa,
– varul este un antiseptic dovedit,
– pH-ul puternic alcalin nu place muschilor si lichenilor care incearca sa se instaleze pe trunchiurile pomilor fructiferi,
– zapada adunata in jurul pomilor intarzie pornirea in vegetatie,
– fertilizarea cu azotat de amoniu raceste solul si intarzie pornirea in vegetatie, etc, etc.
Intrebati specialistii pe care ii citati ( si urmariti la tv) pentru cate hectare de teren isi investesc banii in produsele pe care le promoveaza ?
O măsură pentru protejarea pomilor fructiferi de îngheț este înfintarea de livezi pe terenuri cu expozitie nordică unde reluarea vegetatiei din primăvară are loc mai târziu, iar
oscilatiile de temperatură între valorile diurne si nocturne sunt mai reduse. Un exemplu în acest sens este livada Universitătii de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară din Cluj situată pe o pantă cu expozitie nordică. După acelasi sistem au fost înfintate în anii 1970 si livezile de pe dealul Feleacului ale Stațiunii de Cercetări Horticole (SCH) Cluj ( fosta Palocsay), care din păcate după retrocedarea terenurilor a fost lăsată in paragină.
Eu unu ii dau dreptate. Din propie experienta va zic. Am cativa pomi in fata blocului pe care am experimentat metoda. A dat rezultate. Eu ii varuiesc si toamna si primavara. Mai stiam si metoda strangerii zapezii langa trunchi.
Aline, problema in a cultiva pe pante nordice , este ce pomi plantezi ?Meri,peri,pruni ,ciresi …. ? Lucrurile sunt atat de diferite incat nu le poti baga in aceeasi galeata ! Nu are rost sa plantezi pe panta nordica meri sau peri , care oricum infloresc tardiv si sunt feriti de ingheturile tarzii. Daca vorbesti de pruni , (excud caisii,piersicii care n-au ce cauta , ca livezi ,in zona noastra ), aici trebuie sa stii ce vrei . Degeaba pui un soi timpuriu pe panta nordica , chiar daca il salvezi de inghet el se va coace cand e plina piata de prune ( sper ca intelegi ce zic! ) ! Personal plantez soiuri foarte tardive de prune , la inaltimi cat mai mari (cu cat mai sus ,cu atat mai ferit de inghet ,pana la altitudinea de 600 m ) ,protejate de bariere de padure si numai soiuri rezistente la boli .
Referitor la livada de pe Feleac ,data fiind altitudinea , e clar ca nu inghetau ca pomii din vale,dar nici nu se coceau cand scria in carte . Până intr-o zi când trecând ceaușescu dealul spre Turda , i s-a părut ca sunt pomii cam rari ( meri de 5-6 ani) si a dat ordin sa mai planteze ăia , incă câte unul intre ei ! Batrânii îsi mai aduc aminte ciudațenia de pe Feleac ,cu un pom mare ,unul mic !
Daca tot ai adus vorba de Feleac !
Buna ziua,
De unde putem achizitiona o instalatie de fum ?
În primul rând studiați cerințele culturilor față de factorii de mediu. Apoi studiați metode de combaterea ingheturilor tarzii de primăvară și vă dați cu părerea în cunoștință de cauză. Varuitul se practică mai mult, sau ar trebui să se practice în sistem gospodăresc, asigurând în primul rând un aspect de curățenie, de îngrijire a culturii, iar mai apoi o metodă de combaterea unor boli și dăunători de scoarță prin contract direct, dată fiind reactia chimica a varului. Varuitul se practica în gospodărie după lucrările de primăvară, astfel că în preajma sărbătorilor PASCALE să fie aspectul îngrijit al gradinii. La fel cum se varuie și alte bunuri din gospodăria țărănească. Rezistenta la îngheț a pomilor este o tema de studiu pentru a enunțat pareri, la fel și amplasarea culturilor pe teren. Pentru cei interesați există și studii și recomandări privind ZONAREA CULTURILOR AGRICOLE. MULȚUMESC!
Buna ziua!
Este prima oara cand intru pe aceasta pagina.
De curand am mostenit o livada de pruni, care a apartinut strabunicilor mei.
Sunt interesata sa aflu cum as putea sa o valorific?
Nu locuiesc in apropiere si nu ma pricep la pomicultura.
Ce imi sugerati sa fac?
Spor in tot ce faceti!
Cu multumiri, Ana T.
Tot poporul vorbeste doar despre varuirea trunchiului . Cine opreste pomicultorul sa stropeasca coroana cu o zeama bordeleza mai neutra, adica cu o cantitate tripla de var ? Ce efecte negative va produce varuirea coroanei ? Desigur, vor fi doar efecte pozitive : intarzuierea infloritului, fortificarea pomului, distrugerea eventualilor atacatori ai pomului si bineinteles ca vom avea si roade .