Curtea interioară de pe Axa Coroanei, pasajul IV, a găzduit vineri seara o cină între vecini, în fapt o întâlnire între oameni de profesii diferite care apreciază patrimoniul imobiliar al Bistriței, constituit în mare parte din casele vechi ale centrului istoric, și vor să îl salveze.
Antropologul Simion Pop de la Centrul Cultural Municipal ”George Coșbuc” i-a provocat pe participanți să vină cu idei despre cum pot fi ”îngrijite” casele din centrul vechi.
Istoricul de artă Vasile Duda a amintit apoi că, în urmă cu două luni, curtea în care se poartă acum aceste discuții era pustie, dar i s-a dat viață.
”Este clar că omul sfințește locul. Trebuie să regulile care să ne ducă la formulele pe care le dorim. Chiar orașul ne dă niște formule. Și la Bistrița erau patru cartiere, practic patru vecinătăți mari în care erau niște solidarități pentru taxele și impozitele pe care le plăteau. Dacă se transmitea o convocare pe stradă, convocatorul respectiv se dădea la un capăt și mergea de la un vecin la altul, practic mesajul mergea din aproape în aproape și, la data stabilită, toată lumea știa ce are de făcut. Acum avem alte mijloace de comunicare, numai că nu le mai folosim. Din aproape în aproape este mult mai important fiindcă reușim să transmitem de la unul la altul ce avem de făcut și cum facem împreună”, a spus Vasile Duda.
El a explicat că regulile care se fac în instituții pentru salvarea centrului istoric nu sunt înțelese întotdeauna de oameni și trebuie explicate, un exemplu în acest sens fiind un manager care voia să amplaseze o firmă în conformitate cu regulile și care a ales un produs mai scump, neștiind că altul mai ieftin era mai potrivit.
”Ar trebui să vedem ce e bine să alegem. Dacă ar fi atât de simplu, am face un rețetar și am da trei rețete, dar nu se poate așa fiindcă fiecare monument istoric este un caz în parte și nu poți da aceeași soluție pentru toate pentru că nu sunt ridicate în aceeași perioadă, cu aceleași modele. Ne-am mai întâlnit cu situații în care ni s-a reproșat că nu am permis să fie stricate niște ferestre, când în vecini au fost făcute vitrine. O clădire era dintr-un secol și alta din altul. Nu le venea să creadă. Regulile sunt diferite pentru că proporțiile ferestrelor, ale golurilor sunt diferite și toate aceste lucruri se aranjează diferit. Dacă avem încredere unii în alții, putem găsi soluții înainte de a pune banii, de a face investiția și a ne certa cu toți din jurul nostru. Cred că întâlniri de genul acesta ne ajută cumva să găsim formulele corecte. Porțile restaurate din centru nu au costat chiar o căruță de bani. Ideea este că sunt soluții simple, poți schimba țiglele cu cele care sunt deja, să dai cu var, nu trebuie să ne gândim la investiții de anvergură. Dacă punem gresie sau faianță pe o fațadă de piatră, în câțiva ani se va exfolia sau va da umiditate în interior. Ne vom plânge de clădirea veche pe care o avem și vom visa la o clădire nouă, mult mai frumoasă decât cea veche. Avem cumva un atașament față de nou. Adevărul este că în postmodernismul în care trăim, ceea ce e vechi e cu potențial, numai că trebuie să vedem potențialul și să-l valorificăm. Iar aici suntem într-o cursă cu dublu sens: nu e suficient să fac eu bine, dacă vecinii mei nu fac și ei la fel pentru că potențialul orașului sau al comunității începe să fie valoros dacă și vecinii înțeleg ce să facă”, a mai spus el.
La ”cina între vecini” au participat primarul Ioan Turc și alți reprezentanți din Primăria Bistrița, de la Centrul Cultural Municipal ”George Coșbuc”, Ordinul Arhitecţilor din România: Filiala Transilvania, Asociația ”Tineri pentru Comunitate”, SCM ATCOM Bistrița, SCM Unirea Bistrița și Asociația ”Petrus Italus Trust”.
Evenimentul a făcut parte din proiectul ”Active Citizens” finanţat prin programul URBACT. Voluntarii Asociației ”Tineri pentru comunitate” au prezentat un joc experimental, intitulat ”Participarea cetățenilor? Sigur nu!”.
Discuțiile s-au purtat în jurul unor mese încărcate cu plăcinte, limonade și bere.
Acțiuni de imagine pe care Ioan Turc le regizează în speranța că va mai prinde un nou mandat doi ani la alegeri. Disperarea este mare pentru că timpul trece și actuala conducere a primăriei nu a reușit să livreze nimic notabil bistrițenilor și a trecut jumătate mandatul.
Filozofiile și poveștile la plăcinte nu dezvoltă durabil acest oraș. Viziunea, determinare și munca, în primul rând munca sunt atributele pe care să le dețină un primar bun.
Sper să-l găsim pe acel om, Bistrița merită șansa asta.