În judeţul Bistriţa-Năsăud se va cultiva zmeur şi coacăz negru în sistem ecologic. Raluca şi Dragomir Deac au decis să se apuce de cultivat pământul în sistem superintensiv. Au depus un proiect la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi aşteaptă să semneze contractul. Cu bani europeni vor planta 5,84 ha cu zmeur și 1,67 hacu coacăz negru.
Cei doi deţin firma Transilvania Verde, al cărei administrator este Raluca Deac. Contactată de Timp Online ea a declarat că, în perioada următoare, va semna contractul AFIR pe Programul Pomicol Măsura 41.a : „După ce semnăm contractul, ne apucăm de lucrări. Avem trei ani la dispoziţie. Am făcut probe de sol şi terenul e în regulă. Ideea ne-a venit fiindcă noi credem că e o afacere de viitor. Pe viitor ne gândim să accesăm fonduri şi să procesăm ceea ce producem. De plantat, vom planta doar la anul”.
Înainte să înfiinţeze plantaţia, vor face lucrări de pregătire a terenului, de fertilizare și dezinfecție a solului, administrare a gunoiului, achiziționare de material săditor.
Apoi va urma plantatul arbuștilor, instalarea unui sistem de împrejmuire, de irigare, a unei reţele electrice, a sistemului de supraveghere și achiziționarea de mașini și utilaje agricole necesare desfașurării activității propuse în proiect. Potrivit proiectului se vor cumpăra: mașină de recoltare a fructelor, tractor specializat, încarcator, furci pentru paleți, remorcă de fertilizare pe intervale, remorcă cu un ax, freză cu palpator, tocător de vegetație, automatizor, foarfeci electrice, transpalet cu cântar electronic și container frigorific. Recoltarea fructelor se va face mecanizat cu un agregat tras de tractor.
Firma Transilvania Verde are încheiat acord de certificare, deține de asemenea și autorizația de plantare şi are avizul de gospodărire a apelor de la Administrația Bazinală de Apă Someș -Tisa.
Începând cu noul program PNDR 2014-2020, unul din domeniile care a primit o atenție suplimentară este Pomicultura pentru care s-a constituit o linie de finanțare specială: Programul pomicol – submăsura 4.1a, ce are alocată suma totală de 282.344.256 Euro (alocare totală împarțită pe sesiuni anuale).
Ajutorul nerambursabil variază între 50% şi poate ajunge la 90% dacă sunt investiții realizate de tineri fermieri sub 40 ani, în agricultură ecologică şi în zone defavorizate. Valoarea maximă a finanţării variază între 100.000 euro și 1.050.000 euro.
Primarul comunei Matei, Vasile Encian, a spus că salută iniţiativa celor doi tineri care l-au anunţat că vor să mai arendeze terenuri şi de la alţi localnici din Matei ca să facă şi o livadă cu meri.
„Dragomir Deac este originar din Corvineşti. A concesionat teren de la Parohia Ortodoxă Corvineşti ca să facă plantaţia de arbuşti fructiferi. Am discutat cu el şi mi-a spus că mai are nevoie de teren şi vrea să arendeze şi la Matei să facă o livadă de meri. Mă bucur că se face ceva în comună. Oamenii nu prea mai lucrează terenul, îl ţin pentru subvenţii. E un lucru bun că se comasează şi e lucrat de cineva. Mulţi localnici sunt bătrâni, tinerii sunt plecaţi în străinătate. La Matei şi la Corvineşti au existat livezi înainte de 1989, dar şi de vii”, a spus primarul.
La nivel mondial se vorbește despre zmeură că este una dintre cele mai bănoase investiții în agricultură. Vestea bună este că odată pusă pe roate cultura zmeurului, vine și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și ”pune umărul” cu o subvenție anuală care să îi sprijine pe cultivatori.
Pentru un hectar de zmeur se plantează în jur de 6.700-8.000 plante în funcţie de distanţa de plantare între rânduri (2,5-3 metri), iar preţul unei plante este în jur de 3 – 3,5 lei. Deci, preţul plantelor este în jur de 22.000 – 25.000 lei pentru fiecare hectar de zmeură înființat. O cheltuială importantă la cultura zmeurului este montarea unui sistem de susţinere care poate fi din spalieri de lemn, de beton, de fier. Costul acestuia variază mult, în funcţie de materialele utilizate, şi poate fi de 10.000 – 15.000 lei/ha. Alte cheltuieli se fac cu pregătirea terenului, instalaţia de irigare, fertilizare, plantare şi întreţinerea plantaţiei în primii doi ani. Aceste cheltuieli pot să ajungă la 12.000 – 15.000 lei. Deci se ajunge la o investiţie de 45.000 – 55.000 lei. Alte cheltuieli sunt cu întreţinerea plantaţiei în primii 3 ani, în jur de 10.000 lei.
Tendința ultimilor ani spre o alimentație sănătoasă și folosirea pe scară largă a medicamentelor pe bază de plante în tratamentul multor afecțiuni a determinat o creștere spectaculoasă a cererii de fructe de coacăz negru pe plan mondial. Coacăzele negre conțin zaharuri, proteine, acid malic, minerale (calciu, fier,fosfor, potasiu, zinc), vitamine (complexul vitaminelor B, vitamina C, vitamina PP).
Cea mai mare parte din suprafața mondială de coacăz negru se află pe continentul european, în acest climat coacăzul găsind cele mai favorabile condiții de dezvoltare. Polonia este principalul producător de coacăze al Europei, cu peste 200 000 tone anual, ceea ce reprezintă 70% din producția europeană.
Cererea de fructe de coacăz negru pe piața europeană este în creștere, dublându-se în ultimii 20 de ani, cel mai mare importator fiind Germania.
În România, în perioada comunistă a existat un program de plantări la nivel național, datorită cererii mari care exista pe plan mondial pentru acest fruct. După 1990 toate aceste suprafețe au fost defrișate sau au fost lăsate neîngrijite iar plantările noi au fost nesemnificative. În anul 2010 statisticile arătau o suprafață de aproximativ 50 de hectare de coacăz negru în România. În ultimii 3-4 ani, cultura coacăzului negru la noi a cunoscut o extindere importantă.
Adaugă comentariu