“Este o poveste tipic românească, cu primari, consilieri, investitori strategici şi multă, multă dezinformare. Piesa este în două acte, primul desfăşurându-se în 2012, iar cel de acum este în plină desfăşurare”, scrie iniţiatorul unei pagini de pe Facebook numită “Jos LABA de pe Colibiţa!”.
“Voi începe cu actul de anul trecut. Înainte de a intra în dizgraţie şi a fi schimbat ministrul Laszlo Borbely (al Mediului din partea UDMR –n.r.), nişte băieţi deştepţi de pe plaiurile fostului ministru (judeţul Harghita –n.r.) au descălecat la Bistriţa Bârgăului cu proiectul de a construi o hidrocentrală prin pompare pe unul dintre munţii din jurul lacului Colibiţa. Ca la toate proiectele româneşti, nu exista un investitor la lumină, nu exista finanţator, dar exista protecţie politică. Din fericire ministrul a fost schimbat şi proiectul respins. Acesta este pe scurt rezumatul actului întâi”, notează administratorul paginii care nu îşi divulgă însă identitatea.
El continuă prezentând “actul al doilea”, început cu vreo lună în urmă. “La fapt de seară, fără a fi anunţată public, a avut loc o întâlnire a consilierilor locali din Bistriţa Bârgăului, strâns uniţi în jurul celui mai ales primar din Bistriţa-Năsăud, Vasile Laba. Ei au decis, aproape în unanimitate, să aprobe acest proiect. Argumentele au fost fantasmagonice, suma investiţiei creşte ca Făt-Frumos de la 250 
milioane de euro, la 500 de milioane, într-o noapte. Banii care vor intră în bugetul local, la fel. Secretomania, ca la NASA. Nimeni nu poate afla o informaţie banală. Cine este investitorul, care este competenţa lui, care este efectul acestei centrale asupra Colibiţei şi în special asupra turismului de acolo. Nimic din toate astea. De ce? Pentru ca aşa vrea Laba. Iar pentru joi este anunţată o consultare publică, fără a fi prezentat spre consultare nimic. Nu proiect, nu beneficiar, nu impact. Este o consultare? Sau o simplă aprobare? Pentru a o transforma în consultare, vom prezenta, în măsura în care le ştim şi noi, faptele”, a mai scris acesta.
Vă reamintim că, în martie 2012, primarul din Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, ne-a declarat că investitori din Miercurea Ciuc vor să facă o hidrocentrală la Colibiţa. El ne-a spus că Primăria Bistriţa Bârgăului şi-a dat acordul în acest sens, dar mai mulţi localnici au depus sesizări la diverse instituţii ale statului ca să blocheze proiectul întrucât se tem că hidrocentrala va produce zgomot. Primăria spune că nici vorbă de aşa ceva. Va produce bani. Tocmai de aceea, Consiliul Local Bistriţa Bârgăului a dat, la sfârşitul lui 2011, certificat de urbanism, urmând ca investitorii să obţină şi alte avize pentru ca să înceapă efectiv investiţia.
“Dacă s-ar face această hidrocentrală, am primit 200.000 de lei anual din partea acestei firme care vrea să concesioneze un teren de la noi. Sunt sume importante care nu ne vin nici din exploatarea pădurilor. Am putea face multe lucruri cu aceşti bani pe care i-am putea obţine cu titlul de venituri extrabugetare”, a declarat Vasile Laba.
Primarul a spus că mai mulţi localnici sau proprietari de vile şi case de vacanţă se opun acestei investiţii, încercând să o blocheze cu contestaţii la diferite instituţii. “Nu ştiu ce va ieşi în final. Cert este că nu au motive să se teamă de zgomot. Nici vorbă de aşa ceva. În plus, noi nu avem niciun interes să aprobăm o investiţie care să dăuneze mediului, cu atât mai mult cu cât vrem să declarăm Colibiţa staţiune de interes local. Mai avem câţiva paşi de făcut, nu mulţi”, a spus Vasile Laba.
Vă reamintim că la Colibiţa avem şi un baraj construit pe cursul Bistriţei Ardelene, într-o zonă de chei, la contactul dintre Munţii Călimani şi Munţii Bârgăului. Stăvilarul, ridicat din anrocamente în perioada 1979-1991, are o cotă de 92 de metri şi o lungime la coronament de 241 de metri. Pentru a fi ridicat au fost necesare 1,610 milioane de metri cubi de anrocamente formate din andezite vulcanice. Barajul a fost proiectat astfel încât să poată fi realizat în două etape: în prima etapă, putând acumula un volum de 10 milioane de metri cubi, pentru ca în final să se ajungă la 90 de milioane de metri cubi.
De mai mulţi ani circulă zvonul că barajul de la Colibiţa ar fi fisurat, că nu ar mai putea susţine greutatea şi presiunea apei din lac şi că ar exista pericolul unui dezastru hidrologic, ruperea barajului şi inundarea Văii Bârgăului. Specialiştii de la Societatea pentru Gospodărirea Apelor şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud susţin că aceste zvonuri nu se confirmă, barajul de la Colibiţa fiind în stare de normalitate şi permanent monitorizat.
Lacul Colibiţa a fost format prin inundarea controlată a unui sat. Suprafaţa lacului este de 314 hectare, iar cea a bazinului hidrografic este de 113 kilometri pătraţi. Funcţiile lacului de acumulare ale lacului Colibiţa sunt următoarele: alimentarea cu apă a localităţilor din aval, a industriei, irigaţii, producerea energiei electrice, regularizarea debitului apelor râului Bistriţa. Pentru satisfacerea tuturor utilităţilor şi în mod special pentru a deveni rentabilă din punct de vedere energetic s-a mărit volumul util al lacului de acumulare prin coborârea nivelului minim de exploatare energetică, s-a ridicat nivelul de retenţie în lac şi s-a derivat în lac un stoc suplimentar de 1,29 metri cubi pe secundă din bazinul alăturat al râurilor Repedea şi Bârgău şi de pe traseul aducţiunii principale prin patru captări.
Centrala hidroelectrică Colibiţa este amplasată pe malul stâng al Bistriţei, la 6,5 kilometri aval de baraj. Centrala, de tip puţ semiîngropat cu un diametru de 13,6 metri şi înălţimea totală de 34,55 de metri, este echipată cu un grup Francis de 21 MW, la un debit instalat de 15,50 metri cubi pe secundă şi o cădere de 194,5 metri. Apa în hidrocentrală cade dintr-un castel de echilibru, unde este adusă printr-o galerie de aducţiune lungă de 6,5 kilometri şi cu un diametru de 2,8 metri. Pe traseul galeriei sunt prevăzute patru puţuri de racord la captările secundare.
Situată la 830 de metri altitudine, pe versantul sudic al Munţilor Bârgăului, pe valea Râului Bistriţa, Colibiţa este atestată documentar încă din anul 1760. Turismul a apărut în această zonă la finele secolului al XIX-lea, după ce vindecarea unei tinere bolnave de tuberculoză a produs vâlvă în cercurile medicale din Transilvania. Ulterior aici a fost ridicat un sanatoriu pentru bolnavii cu afecţiuni pulmonare, dar şi vile în stil elveţian şi cabane pentru turişti. Lacul este folosit şi pentru agrement, pescuit şi practicarea sporturilor nautice. În apele acumulării Colibiţa se găsesc exemplare impresionante de şalău, păstrăv de lac, clean şi caras. Sub filmul apei, bancuri interminabile de obleţi uriaşi se plimbă în voie. De remarcat, însă, că foarte puţine porţiuni se pretează pescuitului de pe mal.
Turiştii care nu sunt atraşi de pescuit pot face trasee în Munţii Călimani şi Munţii Bârgăului.
Barajul Colibiţa – date sintetice: a fost dat în folosinţă în 1991 prin construcţia barajului, pe râul Bistriţa Ardeleană; este într-o zonă de chei, la contactul dintre Munţii Călimani şi Munţii Bârgăului; pentru a fi ridicat au fost necesare 1,610 milioane de metri cubi de anrocamente; are ca principal rol producţia de electricitate, alimentând cu apă prin tunele hidrocentrala subterană de la Colibiţa, care are o putere instalată de 21 MW; lacul de acumulare asigură alimentarea cu apă a localităţilor din aval, a industriei, apa pentru irigaţii şi regularizarea debitului Bistriţei; suprafaţa totală a lacului este de 314 hectare, iar cea a bazinului hidrografic este de 113 kilometri pătraţi; înălţimea barajului este de 92 de metri; deschiderea la coronament este de 241 de metri; lacul de acumulare are un volum de 90 milioane metri cubi de apă.
Cristiana Sabău
Pacat ca lumea nu intelege importanta acestui proiect care reprezinta un concept nou de producere de energie nepoluant.Pentru judetul Bistrita-Nasaud ar fi o importanta investitie . In principiu este vorba de un proiect asemanator celui facut pentru hidrocentrala Tarniţa – Lăpuşteşti din Judetul Cluj si care consta in construirea la altitudine a unui lac de acumulare prin pomparea apei. Astfel, in timpul noptii cand cererea de electricitate este scazuta iar pretul acesteia este redus din cauza ca centralele termoelectrice si nuclearo-electrice produc energie continuu, acest nou tip de hidrocentrala va utiliza electricitate ieftina pentru pomparea apei in lacul respectiv, urmand ca in timpul zilei sa foloseasca aceasta apa acumulata pentru generare de electricitate hidro. Este um mod de acumulare a surplusului de energie electrica produs noaptea prin transformarea ei in hidroenergie, care apoi sa fie retransformata in energie electrica pentru satisfacerea cerintelor crescute din timpul zilei.
Economic procesul descris de dumneavoastră, este viabil dacă pomparea se face din energie solară sau eoliană. Conversia acestor energii neconvenționale la parametri distribuirii în sistemul național, prin pomparea apei și apoi turbine electrice, asigură maximul de randament cu o posibilitate de stocare și eliberare a energiei în vârfurile de sarcină. Pomparea cu energie electrică este rentabilă dar cu sursa de apă în aval de lacul de acumulare, nu invers cum se propune aici. Soluția propusă pare la o aventură fără o fundamentare tehnică.
Exista atatea solutii si materiale de insonorizare incat problema zgomotului poate fi rezolvata.
@Aurel…asta e societatea in care traim. astea sunt lucrurile care ne intereseaza si care produc impact mediatic. Lucrurile bune nu prezinta interes.
o cearta, un violator, un criminal, un betiv, un presupus politician corupt, un politist beat, un preot curvar, un medic corupt…astea sunt lucrurile care ne intereseaza! a se vedea si numarul de vizualizari si comentarii la diferite stiri!
Nu e vina redactorului ca stirile de bine nu se vand, ca nu sunt comerciale.
De altfel, doamna Cristiana Sabau, promoveaza foarte bine judetul Bistrita – Nasaud, la Radio Romania Actualitati! – dar cine mai asculta radioul acela!?
Clasica poveste care s-a petrecut si la Bistrita cu centura de sud:cativa proprietari de vile din vecinatatea obiectivului propus se opun si contesta o investitie de care ar beneficia intreaga comunitate invocand diferite motive inchipuite,pentru care exista solutii de rezolvare.
Da, asa este, cativa proprietari de vile, oameni cu bani,vor intotdeauna sa-si mentina niste conditii privilegiate, ignorandu-i pe ceilalti. Ei mereu se vor conduce dupa devizul: „noua sa ne mearga bine” ca doar ei au tot ce le trebuie.
Cred ca e timpul sa ne desteptam si sa sustinem atat proiectul Colibita cat si Centura de sud. Asta ca sa ne mearga la toti un pic mai bine.
Mai uşurel cu centura, nu se poate compara fiindcă centura nu deranjează numai prin zgomot.
nu stricati ce au construit parinti vostri vreti lamuriri mai multe adresativa si cautati pe omul ing toma constantin care el raspunde de acest baraj nu nulitati care tot stiu locuieste in bistrita
nu stricati ce au construit parinti vostri vreti lamuriri mai multe adresativa si cautati pe omul ing toma constantin care el raspunde de acest baraj nu nulitati care tot stiu locuieste in bistrita